Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, si-a folosit energia pentru a castiga prieteni si pentru a promova viziunea "socialismului secolului 21" la intalnirea liderilor regionali care s-a desfasurat de curand, scrie Financial Times.
Apropierea de Cuba reprezinta o grija mare pentru Washington. O intalnire cu sefii de state la Mar del Plata, o statiune argentiniana, ar putea parea la prima vedere o distractie pentru un presedinte american care se confrunta zilnic cu probleme atat in tara natala, cat si in Orientul Mijlociu. Dar summitul din acest weekend, al patrulea din 1994, nu a fost o cura de odihna pentru George Bush. Presedintele a vizitat o regiune unde este total nepopular si unde sentimentul anti-american este puternic.
Reteta lui Bush pentru dezvoltare - economii deschise si reforma orientata asupra pietei este vazuta in regiune cu scepticism.
Daca influenta presedintelui american in regiune a inceput sa se diminueze, Chavez a inceput sa castige prieteni. Liderul venezuelean vegheaza asupra celor mai mari rezerve de hidrocarburi ale emisferei. Cresterile recente ale pretului petrolului insemna ca guvernul sau primeste mai multi dolari, un avantaj de care Chavez s-a folosit pentru atragerea prietenilor. O duzina de state caraibiene, cea mai mare parte aliati ai Statelor Unite, a primit o oferta de petrol ieftin de la guvernul din Caracas.
"Presedintii din America Latina incep sa realizeze ca Bush nu este principala atractie. Unii considera ca Chavez are ceva mai bun de oferit", crede Eduardo Gamarra, expert in politica de la Florida International University.
Dar legaturile dintre Venezuela si Cuba alarmeaza in mod special Statele Unite, care au tinut cu dintii de embargoul de 43 de ani impus regimului comunist de la Havana. Economia Cubei a fost impulsionata de petrolul ieftin din Venezuela. Revigorarea Cubei - a crescut cu 8% in prima jumatate a anului -, si puterea lui Chavez par sa fi accentuat entuziasumul revolutionar al lui Fidel Castro, liderul in varsta de 79 de ani al tarii.
"Dintr-odata, Chavez a schimbat rezultatul ecuatiei", spune Peter Hakim, presedintele Inter-American Dialogue, un grup de lobby cu sediul la Washington. "El poate asigura resursele pentru ca regimul sa continue, chiar si dupa moartea lui Castro. El ar putea avea un cuvant important de spus in ceea ce priveste succesiunea", a continuat acesta.
Cooperarea dintre cele doua tari a devenit atat de apropiata incat diplomatii straini prezenti la Caracas si Havana iau in serios ideea unei federatii cubanezo-venezuelene formale, o perspectiva care ar reprezenta cea mai mare provocare pentru Statele Unite de la sfarsitul razboiului rece.
"Cu doi ani in urma am fi spus ca aceasta idee era o isterie. In viziunea Cubei, Venezuela este prea importanta sa fie lasata doar pe mana locuitorilor ei", a spus un ambasador european de la Caracas.
Douazeci de mii de doctori si paramedici, aproximativ un sfert din forta medicala de la Caracas, lucreaza in clinici din Venezuela. Cuba este implicata in administrarea Mercal, un program de alimentatie, iar oficialii cubanezi consiliaza Venezuela. German Sanchez, ambasadorul cubanez la Venezuela, este chiar supranumit "El vice-presidente" (vicepresedintele) de colegii sai diplomati.
"Priviti la ceea ce face si nu la ceea ce spune", a fost sfatul lui John Maisto, fost ambasador al Statelor Unite la Caracas care apoi a fost consilier special pentru America Latina la National Security Control.
In primul an dupa ce Chavez a fost ales in 1998, problema era destul de delicata. Dar, in ultimii trei ani, presedintele venezuelean a devenit din ce in ce mai radical. Dupa ce a invins o organizatie militara de dreapta in 2002 si greva generala care a urmat, Chavez a invins opozitia locala intr-o serie de sondaje si a consolidat controlul fortelor armate, a companiilor petroliere si asupra majoritatii institutiilor statului.
In ultimul an, Chavez a fost pe val. Liderul venezuelean a crezut mult timp ca tara sa ar putea folosi rezervele imense de petrol pentru finantarea schimbarilor revolutionare. Cresterea pretului petrolului, alaturi de situatia din Irak i-au dat lui Chavez resurse si incredere pentru a-si pune ideile in aplicare.
Surplusul de cont curent al Venezuelei, precum si rezervele de moneda straina sunt in crestere. Banii sunt ivestiti in programe sociale. Guvernul finanteaza o noua forta de militie, zeci de mii de oameni puternici inarmati. Preluarea fermelor private considerate neproductive creste cu o rata de cel putin una pe saptamana. Guvernul a abordat in forta negocierile cu grupurile petroliere straine, fortandu-le sa accepte noi contracte mai favorabile pentru guvern.
Bancile din Venezuela s-au confruntat cu noi controale, inclusiv cu limitarea ratelor dobanzilor pe care le pot percepe la imprumuturi, fiind impus prin lege procentajul din portofoliu pe care trebuie sa il canalizeze in anumite sectoare, precum si numirea reprezentantilor guvernamentali din consilii.
"Nu e nici un dubiu ca Chavez are piciorul pe pedala. El crede ca a distrus orice resurse ale unei potentiale opozitii, incat este liber", spune Robert Bottome, editorul newsletter-ului Veneconomy din Caracas.
Piata petroliera i-a dat lui Chavez resursele necesare pentru a continua. Statele Unite sunt ingrijorate ca Chavez ar putea sustine gherilele de stanga din Columbia. El neaga aceste acuzatii, dar nu este nici o indoiala legata de interesul pe care il are in construirea unei "axe bolivariene".
Fonduri substantiale au fost puse deoparte pentru a asigura petrol mai ieftin pentru vecinii sud-americani sau caraibieni ai Venezuelei. Chavez a achizitionat obligatiuni argentiniene de milioane de dolari si promite sa asigure acelasi gen de finantare Ecuadorului. Petrolul venezuelean finanteaza "operation milagro" (operatiunea mila), un proiect prin care chirurgii cubanezi si asistentele asigura operatii la ochi gratuite pentru saracii din Caraibe si America Latina.
In plus, Chavez a iritat Washingtonul prin abordarea geopolitica menita sa provoace puterea Statelor Unite. El a castigat de partea sa Iranul si Coreea de Nord, precum si Rusia, China sau Brazilia. Desi din abordarea politicii straine au reiesit coordonatele unor teme dezvoltate de Luiz Inacio Lula da Silva, omologul sau brazilian mult mai moderat, Chavez este mult mai razboinic.
In timp ce Lula da Silva are o relatie buna cu Bush, Chavez rar rateaza oportunitatea de a lansa atacuri impotriva presedintelui american. Unele initiative, precum planurile anuntate recent de a achizitiona tehnologie nucleara, par a fi concepute special pentru a provoca reactii ostile ale Washingtonului.
Chavez are dusmanii lui si in America Latina. Unele tari au refuzat oferta sa de a vinde petrol ieftin. Desi Chavez s-a folosit de puterea sa economica pentru a ajuta la infrangerea candidatului sustinut de americani la postul de presedinte al Organizatiei Statelor Americane, el nu a reusit sa influenteze un concurs asemanator de la Inter-American Development Bank, cea mai importanta institutie de dezvoltare din regiune.
Stephen Johnson, analist la Heritage Foundation, spune ca "daca Chavez a reusit sa castige influenta in regiune, el a starnit si antipatie".
Totusi, nu poate fi pus la indoiala faptul ca Statele Unite au pierdut teren in regiune. Cu unsprezece ani in urma, administratia Clinton a ales primul Summit al Americilor - organizat la Miami -, sa lanseze initiativa formarii unei zone de liber schimb in Americi.
Washingtonul a initiat tratate de comert cu Chile si America Centrala, dar lobby-ul facut de fermierii americani, producatori si sindicate a limitat cu succes concesiile pe care le poate oferi. Administratiei i-a fost dificil sa castige sustinere in Peru, Ecuador si Columbia pentru o intelegere asemanatoare.
Economia Americii Latine este in curs de revigorare. Dupa crizele financiare din 1990, o serie de guverne de centru-stanga au adoptat o politica fiscala precauta, ceea ce le-a permis sa profite de conditiile favorabile de pe pietele internationale, cu preturi mari la bunuri si cu rate scazute ale dobanzilor.
Totusi, revigorarea a mascat o nemultumire care clocotea. Comparativ cu multe piete in curs de dezvoltare, ratele de crestere din America Latina nu au fost impresionante. Programele de reforme menite sa imbunatateasca productivitatea s-au impotmolit in Mexic si Brazilia, tari despre care Bush spera ca vor deveni modele in regiune. Lula da Silva a petrecut cea mai mare parte a anului implicat intr-o criza de coruptie.
Un sondaj publicat de Latinobarometro arata ca America de Sud era la fel de neincrezatoare in Chavez ca si in Bush si indica un suport considerabil pentu liderii de centru-stanga, precum Lula da Silva. Un alt sondaj realizat de Gamarra de la Florida International University arata ca Chavez si Castro ar castiga alegerile din Bolivia.
Gamarra spune ca faptul ca americanii i-au condamnat pe Chavez si pe politicieni precum Evo Morales, liderul miscarii socialiste din Bolivia, a contribuit la popularitatea lor. "Cu cat Bush loveste mai mult in Chavez si Castro, cu atat ei castiga mai multa munitie. Statele Unite nu realizeaza cat poate conta nationalismul latino-american", spune el.
In timp ce multi privesc Venezuela ca un model alternativ de dezvoltare, nici o tara nu are resurse naturale comparabile, ceea ce limiteaza oarecum probabilitatea ca populismul starnit de Chavez sa se repete. Totusi, exista sansa ca multi sa incerce. cristina.marina@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
