Business Internaţional

Stalele est-europene sunt printre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE de reconstrucţie economică, dar să fie aceste zeci de miliarde de euro mai mult decât pot ele duce?

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki a spus că fondurile UE vor susţine dezvoltarea infrastructurii şi alinierea subvenţiilor pentru fermieri la media comunitară.

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki a spus că fondurile UE vor susţine dezvoltarea infrastructurii şi alinierea subvenţiilor pentru fermieri la media comunitară.

Autor: Bogdan Cojocaru

24.07.2020, 00:08 1485

Toţi liderii statelor est-europene s-au întors acasă de la negocierile maraton din weekend şi de la începutul săptămânii pentru programul de reconstrucţie economică postpandemie şi bugetul multianual ale UE declarând victorie şi spunând că au obţinut pentru naţiunile lor sume de zeci de miliarde de euro.

Dar pentru unii, „victoriile“ au fost mai mici, sau mai mari decât ale celorlalţi. Iar situaţia de pe terenul de luptă a fost de aşa natură încât liderii est-europeni au avut prea puţină putere de a influenţa deznodământul.

Bătăliile cele mari s-au dat între Franţa şi Germania, sprijinite de Italia şi Spania, pe de o parte, şi statele care pun cel mai mare preţ pe cumpătarea fiscală Olanda, Danemarca, Suedia, Austria şi Finlanda pe de cealaltă. Totuşi, economiile est-europene se numără, pe hârtie, printre cei mai mari beneficiari ai noilor planuri de relansare şi reconstrucţie economică.

În Europa de Est, ca pondere în PIB-ul din 2018 a granturilor şi creditelor din programul de reconstrucţie al UE Next Generation, România este cel mai mare beneficiar, cu o cotă cumulată de 16,4% (faţă de 16% pentru Slovacia, 14,1% pentru Ungaria, 12,1% pentru Polonia şi 11,4 pentru Cehia), potrivit calculelor ING. Însă la sume absolute, Polonia conduce grupul, cu alocări de 60,1 miliarde euro (faţă de 33,5 miliarde euro pentru România, 24,1 miliarde euro pentru Cehia, 18,8 miliarde euro pentru Ungaria şi 14,3 miliarde euro pentru Slovacia).

Cum vor fi fructificaţi în Est banii primiţi de la UE depinde mult de cât de bine sunt pregătite mecanismele de absorbţie şi investiţii de acasă.

De asemenea, miliardele de euro, spun analiştii, sunt o oportunitate pentru regiune de a implementa reforme necesare accelerării dezvol­­­tării, însă scepticismul domneşte în această privinţă.

În Polonia, partidul de guvernământ este preocupat de consolidarea puterii, inclusiv prin diverse alocaţii sociale generoase, iar în Ungaria guvernul a construit şi între­ţine un sistem prin care fondurile europene ajung în mare parte la com­panii aparţinând aliaţilor premierului Viktor Orban şi partidului său, Fidesz.

Totuşi, în Polonia, o constantă în criza trecută şi cea actuala este dezvoltarea infrastructurii. Accelerarea dezvoltării acesteia mai ales cu fonduri europene a ajutat cea mai mare economie est-europeană să evite recesiunea în criza globală din 2008-2009. Comentând acordul la care au ajuns liderii europeni marţi, premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus că bugetul UE va reprezenta un sprijin pentru o economie sustenabilă poloneză. El a explicat că Polonia a obţinut semnificativ mai multe fonduri decât şi-ar fi putut imagina oricine în urmă cu doar câteva luni, notează Reuters.

Premierul a punctat, de ase­me­nea, că fondurile din bugetul UE vor susţine dezvoltarea infra­struc­turii şi alinierea subvenţiilor pen­tru fer­mieri la media UE.

Cam­pa­nia elec­to­rală încheiată de curând cu succes a pre­şedintelui Andrzej Duda, re­ales, a in­clus promisiunea de a direc­ţiona fon­­­durile UE către infra­structură.

Potrivit acordului liderilor UE, Polonia ar primi din Fondul de Recuperare al UE şi din Fondul pentru o Tranziţie Justă granturi de 29,5 miliarde de euro (7,6% din totalul granturilor alocate la nivelul UE) şi împrumuturi de 30,6 miliarde de euro (8,5% din totalul alocat). Astfel, Polonia este cel mai mare beneficiar şi va primi 3,5 miliarde de euro din cel de-al doilea fond pentru susţinerea tranziţiei spre emisii reduse de carbon în regiunile dependente de cărbune.

Granturile reprezintă 5,9% din PIB-ul polonez, iar împrumuturile 6,1% din PIB, totalul fiind de 12,1% din PIB. Analiştii de la ING notează că au oarece dubii privind capacitatea de absorbţie a noilor granturi începând cu 2021, având în vedere procedurile birocratice complexe impuse la nivelul UE şi pregătirea îndelungată a unor noi instrumente de investiţii la nivel local.

Concluziile summitului spun că 70% din granturi ar trebui folosite în perioada 2021-2022, iar restul în 2023. Analiştii cred că distribuţia va fi mai degrabă de 20%-50%-30% în perioada 2021-2023. Acest lucru s-ar traduce prin transferuri de fonduri UE către Polonia de 1,1%-2,8%-1,7% din PIB în intervalul respectiv. Însă ministerul fondurilor UE şi politicii regionale a anunţat deja că un prim proiect al unui plan de recuperare naţională va fi gata la sfârşitul verii. 

Din bugetul „tradiţional“ al UE (fonduri de coeziune şi plăţi din politica agricolă comună), Polonia ar trebui să obţină aproximativ 95 miliarde euro în 2021-27, ceea ce reprezintă echivalentul a 19,2% din PIB (2,7% din PIB pe an, dacă este distribuit în mod egal în cei 7 ani).

Datorită noilor subvenţii din fondul de recuperare, în noua perspectivă financiară a UE, Polonia va beneficia de o creştere a subvenţiilor UE cu 7% în comparaţie cu pachetul bugetar din bugetul actual al UE. Ţara va răm“ne cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune. Fără noile subvenţii, Polonia ar suferi o scădere de aproximativ 18%, deoarece bugetul total al UE ar fi trebuit să fie mai mic din cauza Brexit-ului şi a altor factori. Mulţumită acordului UE, Polonia primeşte un instrument puternic şi în timp util pentru sprijinirea redresării economice începând cu 2021 în contextual în care măsurile generoase anti-criză luate până acum de guvern vor expira.

Pentru Ungaria, cifrele vehiculate anterior nu au fost actualizate (ieri), însă ţara ar trebui să primească 8 miliarde euro sub formă de subvenţii (2% din alocarea totală a subvenţiilor UE) şi 7 miliarde euro în împrumuturi (2% din totalul alocărilor de împrumuturi UE) din fondul de recuperare Next Generation. Subvenţiile reprezintă aproximativ 6% din PIB-ul maghiar, iar împrumuturile 5,2% din PIB, ceea ce ar duce totalul alocat la peste 11% din PIB. Rezultatul privind noul buget al UE 2021-2027 este unul cu adevărat pozitiv. Partea Ungariei din bugetul anterior a fost de 32 miliarde euro, însă pe baza zvonurilor recente se poate calcula noua alocare la 35 miliarde euro pentru o periodă de şapte ani. Problema aici este că aceste calcule includ cofinanţarea din partea statului maghiar. Œn perioada anterioară, cofinanţarea a fost de 15 cenţi pentru un euro, în timp ce în următorul cadru financiar multianual va fi de 30 de cenţi. Acesta înseamnă transferuri „pure“ de 26,9 miliarde euro (2021-2027) faţă de 27,1 miliarde euro în cadrul financiar precedent (2014-2020). La aceste fonduri, dacă se adaugă transferuri de 15 miliarde euro din fondul de recuperare al UE, banii europeni aferenţi Ungariei ar totaliza 50 miliarde euro, adică 37% din PIB.

România va primi 33,5 miliarde euro din fondul Next Generation, bani împărţiţi în subvenţii de 16,8 miliarde euro şi împrumuturi de 16,7 miliarde euro. Contribuţia României este de 12 miliarde euro, deci alocarea netă ar fi de 21,5 miliarde euro, sau aproximativ 9,5% din PIB în următorii patru ani. Din bugetul UE (cel „tradiţional“) pentru perioada 2021-2027, România va primi 46,3 miliarde euro, ceea ce este în conformitate cu aşteptările. Analiştii de la ING scriu că se aşteptă la o rată scăzută de absorbţie în primii ani deoarece majoritatea eforturilor/ proiectelor vor fi canalizate către obţinerea granturilor din fondul Next Generation.

Un alt mare „victorios“ în negocieri a fost Italia, care, potrivit premierului Giuseppe Conte, a obţinut 28%, adică 209 miliarde de euro, din programul de reconstrucţie de 750 de miliarde de euro convenit la Bruxelles. Din aceste fonduri, 81 de miliarde de euro vor fi granturi, iar restul împrumuturi. Conte a specificat rapid la ce vor fi folosiţi banii. Acordul dă Italiei „oportunitatea de a reporni în forţă“, iar guvernului responsabilitatea „de a schimba imaginea ţării“, a spus el. Mai important, a precizat premierul, „acum trebuie să ne grăbim şi să folosim aceste fonduri pentru investiţii şi reforme structurale. Avem ocazia reală de a face Italia mai verde, mai digitală, mai sustenabilă. Avem ocazia să investim în şcoli, universităţi, cercetare şi infrastructură.“ Cu alte cuvinte, banii se vor duce pe dezvoltarea sistemului educaţional, cercetare, pe înverzirea şi digitalizarea economiei, pe infrastructură. Adică pe reformele pe care Europa le aşteaptă de la Italia, o economie de bază a zonei euro. Iar toţi ochii critici ai statelor nordice sunt acum îndreptaţi spre Italia, o ţară tradiţional rezistentă la reforme.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO