Business Internaţional

Situaţie şocantă în Ungaria: nouă din zece companii din industrie se lovesc de problema forţei de muncă insuficiente. Penuria afectează retailul, băncile, sănătatea, învăţământul şi chiar şi transportul în comun

Situaţie şocantă în Ungaria: nouă din zece companii...

Autor: Bogdan Cojocaru

05.02.2018, 20:18 2904

Un raport al Comisiei Europene arată o situaţie şocantă în economia maghiară: aproape nouă din zece companii din industrie se lovesc de problema forţei de muncă insuficiente. Două treimi din angajatori spun că penuria de muncitori le blochează planurile de extindere a producţiei. Producţie mai mică înseamnă creştere PIB mai lentă. Dificultăţi mari din această cauză sunt şi în construcţii.

Cifrele arată că problema se agravează de la an la an în industrie şi construcţii şi a ajuns la un nivel fără precedent. Din alte studii reiese că insuficienţa forţei de muncă afectează retailul, băncile, sistemul de sănătate, învăţământul, poşta şi chiar şi transportul în comun.

Pe de o parte, cu infrastructură extinsă, cu forţă de muncă educată şi ieftină şi taxe permisive, Ungaria este un punct fierbinte pe harta investitorilor, care construiesc fabrici, centre de servicii şi angajează forţa de lucru locală. Pe de cealaltă parte, mirajul bogăţiei Occidentului a atras sute de mii de unguri (cifrele oficiale, mai mici, contrastează semnificativ cu datele, mai mari, ale diferitelor ONG-uri), care au plecat să muncească pe salarii mai mari în state ca Austria şi Germania. Mai grav este că mirajul Vestului persistă.

Acest mix a drenat piaţa muncii. Guvernul respinge categoric folosirea imigranţilor pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă, aşa cum fac, spre exemplu, Germania şi chiar Polonia, care îi preferă pe ucraineni. Autorităţile de la Budapesta încearcă, în schimb, să-i reactiveze pe pensionari şi soluţii care, spun acestea, implică firmele şi angajaţii locali. Una ar fi scăderea taxelor pentru majorarea salariilor, ceea ce ar face comaniile mai competitive. Planul este însă cu bătaie lungă, de şase ani, adică depăşeşte mandatele actualilor politicieni. În aprilie anul acesta vor avea loc alegeri generale în Ungaria.

Un eurobarometru arată că la începutul acestui an 88% dintre companiile maghiare din industria manufacturieră s-au lovit de problema forţei de muncă insuficiente, adică principalul obstacol în calea creşterii producţiei, scrie Portfolio.hu. Ponderea era de 75% anul trecut.

Sectorul construcţiilor are un deficit de muncitori de 30.000 de persoane, spunea în octombrie Sandor Scheer, CEO al companiei de construcţii Market, într-un interviu pentru Vilaggazdasag. Omul de afaceri aprecia că golul poate fi acoperit cu forţă de muncă din străinătate. El a precizat că ucrainenii sunt deja recrutaţi de companiile din vest şi de aceea firmele maghiare va trebui să caute muncitori în alte părţi, poate în Vietnam, China, Indonezia sau Pakistan. Scheer a explicat că în ultimii ani preţurile din sector au crescut, salariile stagnează şi companiile nu investesc. Deşi subcontractorii încasează sume mari, banii nu ajung la angajaţi, care primesc salariul minim pe economie. De aceea, muncitorii pricepuţi în construcţii preferă să-şi caute de lucru în străinătate, pe bani mai mulţi.

Tot din cauza forţei de muncă insuficiente, multe lanţuri de magazine au decis în ultimul timp să majoreze salariile pentru a-şi păstra angajaţii sau pentru a atrage angajaţi de la concurenţă. În acest context, Aldi a aruncat o „bombă salarială“, propunând o remuneraţie echivalentă cu 1.140 de euro pe lună asistenţilor comerciali cu experienţă care dezertează de la alte lanţuri de retail, potrivit Origo.hu. Aldi, liderul sectorului de retail din Ungaria, a majorat salariile în medie cu 15%.

În sectorul financiar, penuria de forţă de muncă se manifestă mai sever la nivelul personalului IT, al consultanţilor şi al specialiştilor în vânzări, scrie cotidianul Vilaggazdasag. Şi între bănci există o concurenţă acerbă pentru atragerea dezvoltatorilor IT, a specialiştilor în managementul datelor şi a operatorilor de call center, a explicat Laszlo Bek-Balla, director de HR la Erste Bank. De astfel de probleme se lovesc şi K&H Bank, deşi aceasta are un brand atractiv, şi CIB Bank. În aceste condiţii, băncile acordă o atenţie specială satisfacţiei angajatului, oferindu-le bonusuri şi alocaţii şi încercând să construiască comunităţi în cadrul companiei. Înainte de criza financiară, sectorul bancar maghiar avea 44.000 de angajaţi. În 2016, numărul era de 38.000.

În Budapesta, pentru că operatorul transportului în comun, BKV, nu reuşeşte să găsească personal suficient, şoferii sunt nevoiţi să lucreze ore suplimentare, ceea ce face ca numărul de accidente în care aceştia sunt implicaţi să crească.

Magyar Posta s-a văzut nevoită să-şi restricţioneze serviciile pentru că nu are suficienţi poştaşi şi lucrători la distribuire. Compania are cele mai mari probleme în Budapesta şi la periferia capitalei. La sfârşitul lunii septembrie 2017, Magyar Posta avea 500 de posturi neocupate. Nevoia cea mai mare era de lucrători la distribuire. Posturile au fost într-un final ocupate după o campanie agresivă de recrutare, însă în ritmul în care creşte comerţul online, poşta va avea în curând nevoie de angajaţi suplimentari. 

Un studiu al Eurofound, o agenţie UE, arată că guvernul ungar are pe cap şi o insuficienţă acută de profesori, în condiţiile în care peste o treime din cadrele didactice rămase în profesie au peste 50 de ani. În ultimul an şcolar, 1.400  de profesori s-au pensionat şi alţi 3.970 au decis să se retragă din învăţământ. În acelaşi timp, numărul de profesori studenţi a crescut, dar nu la materiile de real. În 2016, numărul angajaţilor din educaţia publică s-a redus cu 4,6%, în timp ce numărul de funcţionari publici, oficiali publici şi de guvern a stagnat.  Motivele reducerii sunt complexe: mai multe instituţii publice, inclusiv şcoli, au trecut sub autoritatea bisericilor, astfel că statutul de angajat al profesorului s-a schimbat;  prea multe ore suplimentare; cerinţe mai stricte din partea guvernului;  prea multă birocraţie pentru a avansa în carieră;  lipsa transparenţei în deciziile de promovare; tensiuni salariale; prestigiul redus al învăţământului; orientarea spre locuri de muncă în alte domenii. Uniunea sindicală a profesorilor a calculat că în anul de studiu 2016-2017 numărul profesorilor angajaţi s-a redus cu 5.000. 

Un sondaj de opinie cerut de săptămânalul Vasarnapi Hirek a găsit că aproape 1,2 milioane de unguri intenţionează să-şi găsească de muncă în străinătate. Doi din cinci tineri spun că vor să plece din ţară. Un alt sondaj, al Universităţii Semmelweis, arată că 40% din studenţii la medicină din Ungaria vor să lucreze în străinătate, ceea ce sugerează că lipsa de personal medical va fi o problemă majoră în viitor. Două treimi dintre studenţii participanţi la studiu au spus că pe lângă condiţiile de muncă şi de trai, salariile sunt principalul motiv pentru care au luat decizia să părăsească Ungaria. În prezent, sistemul medical din Ungaria are un deficit de doctori de 3.000 de persoane.

Guvernul încearcă să acopere golul de forţă de muncă disponibilă cu pensionari. Persoanele în vârstă  îşi pot găsi acum locuri de muncă în cadrul unor nou lansate cooperative.  Din iulie, au fost create aproape 80 de astfel de cooperative, unde s-au angajat 3.000 de persoane, mult mai puţine decât spera guvernul. În Ungaria sunt două milioane de pensionari, echivalentul a 20% din populaţie.

Zilele trecute, ministrul maghiar al economiei Mihaly Varga a declarat că guvernul va reduce taxele cu 4,8 miliarde de euro în şase ani  pentru a stimula majorarea salariilor.  Varga a explicat că în loc să sprijine migraţia ilegală, guvernul preferă să facă mai competitive salariile ungurilor şi companiile mici. Mulţi din Vest cred că migranţii ilegali veniţi din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu pot fi parte din rezolvarea problemelor insuficienţei forţei de muncă şi crizei demografice, însă ultimii ani au arătat că sprijinirea migraţiei ilegale duce la un drum închis, a spus Varga.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO