Deficitul va pune presiuni pe oraşe şi state să taie din cheltuieli sau să majoreze taxele pentru a evita defaulturi de felul celui cu care s-a confruntat Detroit.
Datele reies dintr-o analiză făcută de specialişti ai Stanford Graduate School of Business.
„Este clar de ani de zile că multe oraşe şi state îşi subfinanţează sever programele de pensii şi îşi ascund găurile cu trucuri de contabilitate“, spune Devin Nunes, congressman republican american.
Nunes a înaintat luna trecută Camerei Reprezentanţilor un proiect de lege pentru a modifica regulile după care fondurile publice de pensii îşi raportează cifrele.
„Când devin insolvente, aceste fonduri de pensii creează probleme atât de dezastruoase, încât oficialii lor presupun că guvernul federal va interveni pentru a le salva“, explică politicianul.
Deficite mari ale fondurilor de pensii au forţat deja câteva oraşe americane să-şi ceară falimentul. Printre acestea figurează Detroit din Michigan şi San Bernardino din California.
Teama este că şi alte oraşe vor intra curând în default din cauza găurilor mari din sistemele lor de pensii.
“Problemele legate de pensii ameninţă să consume bugetele de stat şi locale în absenţa unor schimbări ample”, spune Joshua Rauh, asociat la think-tank-ul Hoover institution şi profesor de finanţe la Stanford Graduate School of Business, cel care a realizat studiul citat de FT.
“Este foarte posibil ca în 5-10 ani să vedem mai multe oraşe în faliment acolo unde obligaţiile neonorate de plată a pensiilor vor juca un rol important”, a explicat el.
Studiul a găsit că statele illinois, Arizona, Ohio şi Nevada şi oraşele Chicago, Dallas, Houston şi El Paso au cele mai mari deficite în sistemele de pensii în comparaţie cu veniturile lor.
Pentru a evita astfel de probleme, multe oraşe şi state va trebui să-şi majoreze contribuţiile la fondurile de pensii, fie prin majorarea taxelor, fie prin reducerea cheltuielilor pentru servicii de bază.
“Cred că oraşe şi localităţi americane vor continua să sufere şi vor urma alte falimente după cel al Detroit”, spune Olivia Mitchell, profesor la Universitatea din Pennsylvania.
În prezent, statele şi guvernele contribuie cu 7,3% din venituri la planurile publice de pensii. Pentru oprirea creşterii deficitelor, contribuţia va trebui majorată la 17,5%, arată studiul.
Pentru câteva state, printre care California, illinois, New Jersey, Chicago şi Austin, contribuţia va trebui mărită la 20% din venituri. Nevada va trebui să pună deoparte 40%.
