Experţii în economie ai Rezervei Federale americane, cea mai puternică bancă centrală din lume, au asigurat mult timp că actualul val de creşteri de preţuri este ceva temporar. Acum nu mai sunt atât de siguri şi au semnalizat lumii să se aştepte nu la o majorare de dobândă în viitorul apropiat, ci la două. Dobânzile mai mari sunt un instrument prin care poate fi reglată inflaţia.
Economiştii de la Banca Centrală Europeană spun şi ei de mult timp că inflaţia din zona euro este ceva temporar. La fel zic şi şefii bancilor centrale din Europa de Est, însă de aici au fost emise, în câteva rânduri, semnale că politica monetară urmează să fie înăsprită
într-un fel sau altul. Economiile est-europene sunt emergente, adică nu s-au maturizat complet, şi de aceea sunt caracterizate de creşteri sau scăderi mai puternice decât în zona euro, dar şi de inflaţii mai rapide.
Dobânzile şi politicile monetare ale băncilor centrale influenţează tot ce ţine de bani, de la costul creditului la costul de împrumut al statelor (în cazul BCE), orientarea pe pieţe a investitorilor şi crearea de locuri de muncă. Fed are în mandat obţinerea ocupării integrale a forţei de muncă şi este cea mai influentă bancă centrală din lume: SUA controlează dolarii, sunt cea mai mare economie şi au cea mai mare bursă de acţiuni din lume. Inflaţia, mai rău decât orice, reduce puterea de cumpărare a populaţiei, ceea ce nu face bine nici politicienilor, şi nici economiilor bazate pe consum.
În Ungaria, un membru al consiliului monetar al băncii centrale a declarat recent, dar înainte ca Fed să-şi anunţe schimbările, că instituţia sa va porni probabil o campanie de înăsprire a politicii monetare cu majorări de dobândă trimestriale pentru a potoli cea mai rapidă inflaţie din Uniunea Europeană fără a frâna revenirea economică, scrie Bloomberg.
Majorările vor coincide, probabil, cu publicarea trimestrială a prognozelor de inflaţie ale băncii, a spus Gyula Pleschinger. Ulterior, el a adăugat că banca centrală, unde de cinci ani acordul între membrii consiliului monetar este total, ar putea retrage bonusul oferit peste dobânda de bază la depozitele pe o săptămână, principalul instrument de temperare a dispoziţiei investitorilor. „Dacă ne mişcăm prea lent, s-ar putea să apară consecinţe negative serioase pe piaţă, dar dacă ne mişcăm prea rapid, putem submina creşterea economică“, a explicat Pleschinger.
Banca, deşi este condusă de un aliat şi prieten al premierului considerat populist Viktor Orban, emite de ceva timp semnale puternice că urmează înăsprirea politicii monetare. Inflaţia a depăşit în mai pentru a doua lună consecutiv pragul de 5%, intervalul de toleranţă al băncii centrale fiind 2-4%.
Orban, ca mai toţi premierii sau liderii de stat consideraţi populişti, face presiuni pentru credite cât mai ieftine. Banca centrală maghiară îşi va publica pe 22 iunie următorul raport privind inflaţia.
Analiştii intervievaţi de Reuters cred că instituţia va urca atunci dobânda de bază cu 25 de puncte de bază, la 0,85%. „Este probabil să avem nevoie de un ciclu de înăsprire a politicii monetare, iar dacă va fi unul, paşii trimestriali sunt cei mai probabili“, a mai spus Pleschinger.
În Polonia, unde inflaţia a ajuns luna trecută la 5%, banca centrală a cumpărat pentru a doua lună consecutiv mai puţine obligaţiuni de stat decât stabilise, stârnind speculaţii că îşi retrage pe tăcute programul de quantitative easing.
Astfel de programe au fost folosite de marile bănci centrale după criza financiară anterioară pentru a reporni inflaţia, stimula creşterea economică şi împinge în jos costurile de finanţare. În actuala criză, la achiziţii de obligaţiuni au apelat şi bănci centrale din economii mai mici, cum sunt cele ale Poloniei şi Ungariei.
Banca centrală poloneză a cumpărat miercuri datorii de 2,03 miliarde de zloţi (447 milioane euro), cu 36% mai puţin decât au oferit spre vânzare investitorii, spunând iniţial că este pregătită să accepte titluri de până la 10 miliarde de zloţi. „Ar fi greu pentru investitori să interpreteze rezultatele altfel decât o retragere fără torţe (taper)“, spun economiştii de la Bank Pekao. Cei de la Mbank cred că tendinţa achiziţiilor mai mici va continua până când programul de QE va fi oprit înainte de prima majorare de dobândă.
Costurile de finanţare ale Poloniei au crescut uşor după licitaţia de miercuri. După licitaţia din mai, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că instituţia sa pur şi simplu a respins oferte de la investitori care propuneau preţuri „anormal“ de mari.
În Cehia, un oficial de top al băncii centrale a spus că instituţia ar trebui să dea startul la majorările de dobânzi chiar luna aceasta pentru a împiedica factorii care alimentează inflaţia globală să împingă preţurile locale într-un vârtej ce nu mai poate fi controlat.
Între timp, ieri, în afara spaţiului comunitar, banca centrală a Elveţiei a menţinut dobânzile ultrareduse argumentând că orice presiuni inflaţioniste pot fi observate sunt la început şi nu vor dura. Elveţia foloseşte politica monetară laxă pentru a opri aprecierea francului şi proteja astfel competitivitatea exporturilor.
Banca centrală a Norvegiei a semnalat că va începe să urce dobânzile în septembrie. În Marea Britanie, cele mai recente date arată o accelerare surprinzătoare a creşterii preţurilor peste ţinta băncii centrale. Fed din SUA ar urma să crească dobânzile în 2023. În martie nu vedea nicio creştere înainte de 2024.
În Ungaria, presiunile inflaţioniste se simt cel mai puternic pe malurile lacului Balaton, principala regiune turistică a ţării. Acolo, hotelierii şi patronii de restaurante anunţă creşteri de preţuri de până la 15% în iulie şi august, inflaţia anualizată fiind de 5%. Jucătorii din turism urcă preţurile atât de mult în încercarea de a recupera ce au pierdut în pandemie.
