În Europa de Est, întrecerea pentru o creştere economică cât mai rapidă în plină furtună inflaţionistă riscă să se transforme într-o cursă nedorită a creşterii dobânzilor. Speranţa băncilor centrale este că furtuna preţurilor este doar una de vară.
Cu inflaţia apropiindu-se de 5% şi cu o revenire economică sănătoasă, banca centrală a Poloniei trimite tot mai multe semnale că poate urma o majorare de dobânzi, fie ea şi simbolică. Aceasta deşi şeful instituţiei, un apropiat al partidului de guvernământ, s-a angajat să ţină cât mai jos costurile împrumuturilor. Unii analişti se aşteaptă ca pasul creşterii dobânzilor să fie făcut chiar luna aceasta.
În Ungaria inflaţia a depăşit 5%, iar luna trecută analiştii plasau banca centrală maghiară în pole position în cursa pan-europeană pentru prima creştere a dobânzilor de anul acesta. Instituţia nu a făcut schimbări în politica monetară la şedinţa din mai, ceea ce a crescut probabilitatea ca luna aceasta să împingă în sus dobânzile.
În Cehia, guvernatorul băncii centrale Jiri Rusnok, deja expert în jocul de şah cu pieţele şi speculatorii, a declarat recent că nu mai vede nevoia ca economia să fie susţinută printr-o politică monetară expansionistă şi că anul acesta cu siguranţă că vor fi majorate dobânzile, poate chiar începând din iunie. Creşterea preţurilor a pus în alertă toată Europa, nu doar pe membrii estici ai Uniunii.
În zona euro, inflaţia a depăşit ţinta de puţin sub 2% a BCE pentru prima dată din 2018. Bundesbank estimează că în Germania creşterea preţurilor de consum ar putea atinge 4% anul acesta. Dacă accelerarea inflaţiei durează suficient de mult pentru a schimba aşteptările pe termen lung ale companiilor şi gospodăriilor poate crea o spirală în care preţurile mai mari îi determină pe angajaţi să ceară salarii mai mari, iar dacă salariile cresc, preţurile vor urca şi mai mult, explică Bloomberg.
În Polonia, unde inflaţia este mai mult decât dublă faţă de zona euro, banca centrală s-a angajat să menţină scăzute costurile creditării în pandemie pentru a impulsiona consumul şi ajuta afacerile. Însă o licitaţie recentă din cadrul programului său de quantitative-easing a avut efectul opus. Instituţia a refuzat, spre uimirea tututor participanţilor, să cumpere obligaţiuni guvernamentale de aproape un miliard de euro oferite de investitori, ceea ce a trimis în picaj piaţa locală a datoriei.
Decizia i-a luat prin surprindere pe jucători, stârnind speculaţii că oficialii băncii centrale se pregătesc să retragă programul de achiziţii de active şi să-şi canalizeze resursele pe lupta cu inflaţia. Mai mulţi membri ai consiliului de politică monetară cred că organismul din care fac parte ar trebui să ia în considerare o majorare simbolică de dobânzi, poate de 15 puncte de bază, chiar săptămâna viitoare.
În prezent, presiunile inflaţioniste sunt alimentate de preţurile materiilor prime şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare, spun analiştii de la ING. Iar nu toate scumpirile din sectorul materiilor prime au ajuns să se traducă prin inflaţie, ceea ce înseamnă că avansul preţurilor are loc să accelereze şi mai mult.
De asemenea, este probabil să apară şi presiuni din direcţia cererii pe măsură ce economia îşi revine, iar „Acordul polonez“, programul de recuperare postcriză al Poloniei, este implementat. Analiştii de la Erste se aşteaptă că Polonia să majoreze dobânzile într-o primă etapă în ultimul trimestru al acestui an şi de două ori în 2022.
Avansul economic este estimat la 5% în 2021.
În Ungaria inflaţia a accelerat în aprilie la peste 5%, cel mai mare nivel din ultimul deceniu, iar cum ţara se îndreaptă spre o creştere economică record şi peste aşteptări la finalul acestui an, preţurile sunt aşteptate să-şi continue ascensiunea. Inflaţia anualizată la poarta fabricii a ajuns deja la 10% în aprilie. Preţurile pentru vânzările pe piaţa internă au sărit în sus cu 12%.
Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul să urce anul acesta cu viteza record de 7,4%, ceea ce ar putea să însemne cerere internă mai puternică. Viceguvernatorul băncii centrale Barnabas Virag a declarat recent că politica monetară va intra într-o nouă fază din iunie pe măsură ce economia se redecshide complet şi că instituţia ca ajusta dobânzile pe termen scurt astfel încât să contracareze creşterea riscurilor inflaţioniste. El a mai spus că orice decizie privind programul de achiziţii de active al băncii ar putea veni după majorarea dobânzilor şi că raportul din iunie privind inflaţia va fi esenţial pentru evaluarea riscurilor.
Analiştii de la Capital Economics prezic o creştere a dobânzii de bază cu 30 de puncte de bază în iunie. În plus, faţă de banca centrală poloneză, cea maghiară o are pe cap şi pe cea a instabilităţii forintului.
În Cehia, guvernatorul Rusnok a spus că economia nu mai are nevoie de o politică monetară expansionistă, adică de măsuri care stimulează creşterea prin dobânzi mici şi achiziţii de active. Până recent analiştii şi investitorii se aşteptau ca banca să înceapă înăsprirea politicii în a doua jumătate a acestui an, însă Rusnok a sugerat o creştere de dobânzi ar putea fi luată în considerare chiar pentru şedinţa din 23 iunie.
Spre deosebire de Ungaria şi Polonia, economia cehă este una matură şi prin urmare creşterile economice sunt mai lente. Pentru acest an, prognozele arată un avans de 1,2%, după o contracţie de 5,6% în 2020. Însă inflaţia a ajuns în aprilie la 3,1%, sărind astfel peste limita superioară de toleranţă a băncii centrale, de 3%. Ţinta instituţiei este de 2%.
