Sabia lui Damocles atarna deasupra mai multor mari institutii europene, asa cum s-a intamplat si in cazul Lehman Brothers chiar inainte de prabusirea acesteia.
Gradul ridicat de indatorare, amenintarea care a pus umarul la prabusirea celor mai mari nume de pe Wall Street, ameninta acum sanatatea bancilor de dincolo de Atlantic.
Inasprirea conditiilor de creditare care a condus la faliment sau la vanzarea fortata a sapte dintre marile companii financiare americane luna trecuta isi incearca efectul asupra Europei. Patru mari institutii financiare au fost salvate in ultima perioada, iar actiunile din domeniul financiar sunt in cadere libera pe fondul temerilor investitorilor ca mai multe banci vor avea nevoie de ajutor.
Problemele din Europa trebuie monitorizate deoarece alte falimente bancare ameninta sa afecteze increderea investitorilor intr-un moment cand economia globala incetineste, cand bursele se prabusesc si cand pietele creditelor pe termen scurt sunt paralizate. Economistii se tem ca odata ce sistemul financiar global este supus unei asemenea presiuni, economia este deosebit de vulnerabila la socuri ce i-ar putea agrava starea, si care ar trimite-o intr-o puternica recesiune.
Problemele din Europa arata ca ceea ce a doborat Lehman Brothers - imprumuturi masive pentru a putea sustine creditarea pentru achizitia de active imobiliare a caror valoare se depreciaza momentan - sunt resimtite acum in intreaga lume. Chiar si institutiile care au evitat sa faca excese in momentul tulburarilor de pe piata ipotecara subprime - cum ar fi Barclay's, care a preluat recent unele operatiuni ale Lehman din Statele Unite, si Deutsche Bank - au raportat active-capital proprii mult excedentare celor detinute de bancile comerciale din Statele Unite.
Aceasta presupune ca firmele europene, de la ING din Olanda la UBS din Elvetia, au o plasa de salvare slaba menita sa absoarba pierderile provocate de credite, plasa a carei calitate scade odata ce recesiunea isi intra in drepturi. Teama ca actionarii acestor banci ar putea fi dati la o parte sau ca numarul lor ar putea fi redus considerabil la urmatorul val de salvari a trimis actiunile marilor banci in jos la inceputul saptamanii, actiunile ING pierzand 14%, cele ale UBS 9% si cele ale Deutsche Bank 6%.
"Unele dintre marile banci europene au un grad de indatorare (adesea peste 30, in unele cazuri chiar aproape de 50) care, in conditiile actuale ale pietei ar putea fi considerate o bomba cu ceas", afirmau Daniel Gros si Stefano Micossi de la Centrul pentru Studii Politice Europene luna trecuta.
Intr-adevar, rapoartele intre banii proprii si cei imprumutati ale marilor banci europene - ce reflecta suma datoriilor pe care le au pentru fiecare dolar din fiecare actiune detinuta de actionari - rivalizeaza cu cele ale marilor banci de investitii americane.
Bancile americane de investitii au picat deoarece ele au imprumutat masiv pe pietele datoriilor pe termen scurt pentru a cumpara active pentru care piata si-a pierdut apetitul odata ce pretul proprietatilor imobiliare s-a oprit din crescut. Odata cu prabusirea pietei ipotecare subprime in Statele Unite investitorii in obligatiuni s-au vazut nevoiti sa nu mai vanda acele credite ieftine pe termen scurt. Bancile comerciale erau obligate astfel sa vanda active pentru a aduce capital nou si sa caute o sursa de finantare mai stabila prin depozitele atrase de bancile comerciale.
La inceputul lui 2008, existau cinci banci de investitii independente pe Wall Street: Goldman Sachs, Morgan Stanley, Merrill Lynch, Lehman Brothers si Bear Stearns. Acum, odata cu falimentele celor de la Bear si de la Lehman, cu acordul incheiat de Merrill Lynch cu Bank of America, prin care prima era de acord sa i se vanda celei de-a doua, si cu decizia Morgan si Goldman de a deveni banci comerciale, nu a mai ramas niciuna.
Bancile europene au baze stabile si masive de depozite, astfel presiunile pentru finantare cu care acestea se confrunta nu vor fi la fel de acute precum cele ce au daramat Wall Street-ul luna trecuta. Cu toate acestea, nu mai conteaza ca valul de vanzari ce a lovit bursele si pietele de obligatiuni de la colapsul Lehman a impulsionat guvernul Statelor Unite si Europa sa adopte masuri neobisnuite pentru a stavili fluxul de capital.
Autoritatile, de teama ca bancile vor avea acelasi sfarsit ca IndyMac din California si Washington Mutual din Seattle, au ridicat plafonul de asigurare a depozitelor.
Germania si Irlanda au garantat siguranta depozitelor bancare, iar salvarea semnata saptamana trecuta de presedintele Bush creste limita de garantare in SUA la 250.000 de dolari (184.191 de euro) de la 100.000 de dolari (73.676 de euro). Nu este insa clar inca daca limitele pentru depozite vor avea un rol hotarator in a tine depozitarii sa nu plece din banci sau daca rezultatul va fi acela de a intari bancile slabe pe seama celor mai puternice.
Utilizarea masiva a efectului de levier nu este singura legatura intre Europa si Wall Street. Multe banci europene au folosit acordurile cu firmele americane precum compania de asigurari AIG - ea insasi a primit un credit de urgenta in valoare de 85 mld. dolari (62,62 mld. euro) de la Fed luna trecuta - pentru a reduce conditiile de reglementare a capitalului, conform informatiilor oferite de Gros si Micossi.
AIG, prin faptul ca a fost de acord sa garanteze creditele din bilanturile bancilor, a permis bancilor sa utilizeze intr-un alt scop banii pana atunci imobilizati pentru credite - permitand astfel bancilor sa foloseasca banii aceia pentru alte credite. AIG era un partener principal in aceasta afacere, insa in mod clar nu era singurul partener.v
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
