Business Internaţional

Pentru că scumpirea mâncării nelinişteşte poporul, guvernele unora dintre economiile emergente aplică măsuri drastice de limitare a creşterii preţurilor: Dacă veţi continua aşa, scumpind mâncarea, vă pasc amenzi severe

Inflaţia, mai ales la alimente, îşi face de cap în ţările în curs de dezvoltare, iar ca răspuns unele guverne au recurs la sau se gândesc să introducă măsuri de aducere sub control a creşterii preţurilor.

În Turcia, ziarul proguvernamental Takvim a publicat un articol principal cu o listă de cumpărături şi cu îndemnul pentru turci să nu meargă la magazin când le este foame sau cu copiii. „Nu mergeţi la cumpărături înainte de a citi acest articol“, scrie ziarul citat. Printre sfaturi: folosirea coşurilor de mână în locul celor mari.

Preţurile crescute, mai ales la mâncare, au ajuns o problemă intens dezbătută şi condamnată la nivel naţional în Turcia. Inflaţia a accelerat peste aşteptări în ianuarie, la 15%, potrivit datelor oficiale. Preţurile alimentelor sunt cu 18% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.  Mâncarea este cel mai impor­tant element din coşul de inflaţie în cele mai multe dintre statele emergente. Turcia nu face excepţie. Iar în această economie preţurile sunt îm­pinse în sus şi de energie, pe care ţara o importă în cea mai mare parte. Banca centrală a Turciei prog­no­zează pentru acest an o inflaţie la alimente de aproape 12%.

Guvernul de la Ankara a găsit repede vinovaţii: comercianţii. Autoritatea pentru concurenţă a luat măsuri pentru eliminarea creşterilor nejustificate de preţuri printr-un raport de 138 de pagini cu sugestii pentru guvern pentru protejarea producătorilor şi consumatorilor, scrie cotidianul Sabah. Analiza propune reducerea termenului de plată în cazul retailerilor la 30 de zile pentru produsele perisabile sau 60 de zile pentru produse agricole. În mod normal, lanţurile de magazine încasează banii de la cumpărători, dar îşi plătesc furnizorii cu întârziere. Astfel, riscul anulării comenzilor pentru alimente perisabile va fi împărţit între comerciant şi furnizor şi nu va mai fi suportat doar de furnizor.

De asemenea, noile reguli spun că tarifele de raft, comisioanele pentru personal şi alte astfel de cheltuieli vor fi responsabilitatea magazinului şi nu a producătorului. Apoi, numărul de magazine ale retailerilor va fi limitat şi va fi micşorat vadul comercial. Astfel, un lanţ de supermarketuri nu va putea deschide un al doilea magazin pe o rază de 1-2 kilometri în jurul primului. În felul acesta este lăsat loc şi pentru comercianţii stradali.

Creşterea preţurilor la alimente a fost o oportunitate pentru preşedintele Recep Tayyip Erdogan de a alimenta frustrarea populaţiei contra marilor retaileri. El a asigurat că aceia care aplică majorări nejustificate vor fi sancţionaţi cu amenzi grele. O anchetă a autorităţilor a găsit că 250 de companii practicau preţuri „exorbitante“ pentru 150 de produse. Un alt articol al Sabah spune că ministerul comerţului foloseşte o aplicaţie de „matrice de date“ în sistemul de urmărire a produselor pentru a-i identifica pe cei care cer preţuri exorbitante. Informaţii complete despre un produs pot fi obţinute prin simpla scanare a unei etichete QR. Pe lângă produsele proaspete, consumatorii se plâng de scumpirea uleiului de floarea-soarelui şi al celui de măsline.

Uniunea Camerelor de Comerţ din Turcia (TOBB) vine cu o altă strategie pentru limitarea creşterii preţurilor care implică dezvoltarea unei producţii agricole inteligente şi creşterea eficienţei. Printre măsurile propuse figurează reducerea taxelor de consum speciale pentru combustibili şi fertilizatori, diminuarea TVA pentru alimente şi subvenţionarea electricităţii folosite în producţia agricolă. „Ceea ce ar trebui să facem este să pregătim un plan de producţie şi eventual o politică agricolă pe termen lung pentru rezolvarea problemelor din prezent în loc să căutăm soluţii de moment“, a spus Özer Matli, executiv al TOBB, citat de cotidianul Hurriyet.

Turcia este dependentă de importurile de alimente procesate.

În Filipine, autoritarul preşedinte Rodrigo Duterte a ordonat plafonarea preţurilor cărnii de porc şi de pasăre în regiunea capitalei deoarece scumpirea cărnii a umflat inflaţia la alimente la niveluri de două cifre.  Ordinul prevede, de asemenea, creşterea agresivă a importurilor de carne de porc pentru a acoperi deficitul local, potrivit Reuters.  

În India, guvernul a cerut industriei propuneri de măsuri pentru ţinerea sub control a preţurilor materiilor prime, care trec acum printr-o periodă de volatilitate crescută în contextul unei penurii, mai ales de metale.

În Rusia, guvernul intenţionează să reducă exporturile de grâu şi alte cereale pentru a stopa creşterea preţurilor alimentelor. Din vară va fi aplicată o formulă nouă de taxare a exporturilor. Moscova a recurs la astfel de practici în trecut, rezultatul fiind perturbări pe piaţa internaţională care au dus la scumpirea grâului.

În Rusia, rata anualizată a inflaţiei pentru alimente de bază şi bunuri de strictă necesitate a accelerat la 14% în octombrie 2020. Încă de anul trecut preşedintele Vladimir Putin a ordonat măsuri de stopare a scumpirilor, mai ales ale uleiului, zahărului şi făinei. Producătorii şi lanţurile mari de retail au primit instrucţiuni să semneze angajamente de control al preţurilor cu guvernul.  

Scumpirea mâncării a contribuit în trecut la apariţia de tulburări sociale. Preţurile mai mari ale alimentelor sunt considerare unul din factorii declanşării în urmă cu un deceniu a primăverii arabe, un şir de proteste care au dus la schimbări politice majore, adesea sângeroase, în lumea arabă.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.