Exporturile României către SUA, cea mai mare economie a lumii şi unul dintre cei mai mari consumatori ai planetei, sunt de aproape opt ori mai mici decât cele către Germania, ţinta exporturilor multora dintre ţările Europei Centrale şi de Est, cu toate că Bucureştiul a primit din partea Washingtonului mai multe facilităţi pentru impulsionarea schimburilor comerciale.
Practic, cu 2 mld. dolari schimburi comerciale, SUA nu reprezintă decât 2% din totalul schimburilor comerciale ale României.
Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România, în condiţiile în care principalele ei pieţe de export, zona euro, inclusiv Germania, se confruntă cu scădere economică. Este adevărat că în decursul a zece ani schimburile comerciale dintre România şi SUA s-au dublat, dar aceasta se încadrează în tendinţa generală de creştere a consumului pe glob.
Cadru prielnic exporturilor româneşti în SUA
După căderea comunismului, România a primit din partea SUA, în noiembrie 1993, "clauza naţiunii celei mai favorizate", un cadru menit să faciliteze şi să promoveze relaţiile economice. În august 2006, statutul a fost permanentizat, Congresul SUA considerând că România a făcut progrese în procesul de reformă economică şi în crearea condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă. Totodată, în martie 2003, Washingtonul a acordat României statutul de "economie de piaţă", de asemenea un element important în încurajarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi în atragerea investiţiilor americane.
România însă nici măcar nu figurează pe lista ţărilor în care secretarul de stat Hillary Clinton a promovat interesele afacerilor americane, cu toate că diplomatul american a vizitat, în timpul mandatului, ţările vecine Bulgaria şi Polonia.
Anul trecut, SUA au ocupat locul 15 în clasamentul destinaţiilor pentru exporturile româneşti, comparativ cu locul 11 pentru Federaţia Rusă sau 7 pentru Marea Britanie.
Cea mai mare pondere în exporturile României către Statele Unite o au maşinile şi aparatele electrice. Urmează apoi în clasament metalele comune, materialele plastice şi din cauciuc, materialele textile, precum şi produsele industriei chimice. România importă din SUA mai ales maşini, aparate şi echipamente electrice, produse vegetale, produse ale industriei chimice, instrumente şi aparate optice şi foto, precum şi metalele comune.
Nici investiţiile americane nu sunt mari
Investiţiile americane în România se cifrau la sfârşitul lunii septembrie 2012 la 1,166 miliarde dolari, cu aproape 24% mai mult decât în perioada similară din 2011. Astfel, SUA ocupă locul 12 în topul investitorilor străini. Numărul firmelor cu capital american era de 6.521 la aceeaşi dată (3,64% din totalul societăţilor mixte inregistrate). Sectoarele care atrag cele mai multe investiţiile americane sunt industria auto, industria construcţiilor de maşini, utilaje şi echipamentele, agricultura şi industria alimentară, tehnologia informaţiei, energie, servicii financiare, industria electronică, industria chimică şi cea farmaceutică.
Printre cele mai importante companii americane cu investiţii directe în România se numără producătorul de microprocesoare ADM, Aecom, companie de servicii de management, grupul financiar Citibank, Coca-Cola, Colgate Palmolive, Eli Lilly, Ford, General Electric, Hewlett Packard, Hilton, McDonald's, Microsoft, Oracle, PepsiCo, Philip Morris şi Procter & Gamble.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
