In conditiile in care bancile centrale isi reduc ratele dobanzii intr-un ritm surprinzator, costurile de finantare se situeaza in prezent sub nivelul inflatiei de baza pentru prima data de la inceputul anilor '80, iar strategii semnaleaza ca reducerile nu se vor opri aici, conform Bloomberg.
Reducerile de dobanda puse in aplicare de Banca Angliei si Banca Centrala Europeana, ce au survenit intr-un moment in care ratele Fed si Bancii Japoniei se situeaza aproape de nivelul zero si sunt menite sa impulsioneze economiile aflate in recesiune si sa deblocheze pietele monetare. Efectul acestora ar putea fi redus insa, in conditiile in care consumatorii si companiile sunt mai interesati sa economiseasca decat sa cheltuie, iar bancile acumuleaza capital, aratandu-se reticente in a-si relua operatiunile de creditare.
"Este o cursa catre rate zero", a declarat Stewart Robertson, economist in cadrul Aviva Investors. "Niciun fel de obstacol nu sta in calea a noi reduceri de dobanda."
Banca centrala a Marii Britanii, condusa de guvernatorul Mervyn King, si-a micsorat rata de referinta la 3%, cel mai scazut nivel din 1955. Reducerea de 1,5 puncte procentuale a fost cea mai semnificativa din ultimii 16 ani. A urmat BCE, cu cea de-a doua reducere de o jumatate de punct dintr-o luna, pana la 3,25%, iar presedintele Jean-Claude Trichet nu a respins posibilitatea punerii in aplicare de noi reduceri.
Actiunile bancilor centrale din Europa, ce au inclus reduceri in Cehia, Elvetia si Danemarca, au urmat deciziilor luate anterior de Fed, de reducere a ratei sale de referinta la 1%, cel mai scazut nivel dintr-o jumatate de secol, si de catre Banca Japoniei, de reducere pana la 0,3% a ratei dobanzii, prima astfel de decizie din ultimii sapte ani. Banca centrala a Coreii de Sud si-a redus recent rata de referinta pentru a treia oara intr-o luna.
Politica monetara devine mai relaxata, in conditiile in care criza pietelor de credit, ce dureaza de 15 luni, are efecte mai dure asupra cresterii economice si inflatiei decat anticipasera bancherii centrali cu numai doua luni in urma. Recent, Fondul Monetar International si-a redus estimarea privitoare la cresterea de anul viitor a economiei globale la 2,2% de la 3% si a anticipat prima contractie a economiilor avansate de cand a fost creat, in 1945. Forul a estimat ca preturile vor creste cu numai 1,4% in tarile bogate, mai putin de jumatate din ritmul din acest an.
Temerea bancilor centrale este ca reducerile de rate nu vor avea un efect decisiv, chiar in pofida injectiilor record de lichiditati si disponibilitatii de a accepta garantii cu ratinguri mai scazute pentru imprumuturi.
Un motiv: pietele de credit sunt in continuare fragile, indicand faptul ca institutiile financiare isi conserva inca lichiditatile in urma pierderilor record suferite. Libor pentru credite pe trei luni a scazut pana la 2,29% pe 6 noiembrie, de la 4,82% pe 10 octombrie. Totusi, Libor se situeaza in continuare cu 1,29% peste rata Fed, comparativ cu o medie de 0,22% in cei cinci ani dinaintea crizei financiare. Conditiile de creditare a companiilor s-au inasprit "semnificativ" in trimestrul trei si vor urma aceeasi tendinta in acest trimestru, a anuntat BCE. In acelasi timp, companiile si consumatorii isi restrang cheltuielile in fata incetinirii cresterii economice si inaspririi conditiilor de finantare.
Producatorii de automobile si retailerii se numara printre companiile afectate de colapsul cererii consumatorilor. In Japonia, Toyota Motor, al doilea mare producator de automobile al lumii, a anuntat ca se asteapta la cea mai importanta scadere a profitului din cel putin 18 ani. Macy's, Target si Gap au inregistrat scaderi ale vanzarilor in Statele Unite.
In Statele Unite, 240.000 de angajati au fost disponibilizati luna trecuta, a anuntat recent Departamentul Muncii. Rata somajului a avansat pana la 6,5%, cel mai ridicat nivel din 14 ani.
O alta problema pentru bancile centrale este faptul ca unele institutii financiare refuza sa transfere reducerea dobanzilor mai departe, catre debitori. HSBC Holdings, Barclays si HBOS se numara printre creditorii ipotecari britanici care nu au decis inca daca sa urmeze reducerea de rate pusa in aplicare de Banca Angliei printr-o reducere a propriilor rate variabile standard. In zona euro, bancile au preferat recent sa depuna o suma record de 297,4 miliarde de euro in cadrul BCE decat sa o ofere sub forma de imprumuturi. "Ne asteptam ca sectorul bancar sa contribuie la restabilirea increderii", a declarat Trichet recent.
Prudenta bancilor si ezitarea creditorilor forteaza bancile centrale sa-si reduca ratele dobanzii sub nivelul inflatiei. Bancile centrale conteaza pe faptul ca rate reale negative ale dobanzii vor determina oamenii sa cheltuiasca si nu sa economiseasca, arata economistii. Strategia este in acelasi timp menita sa-i determine pe investitori si banci sa caute randamente in crestere prin acordarea unor credite mai riscante pe termen lung.
"Este clar ca este nevoie ca ratele dobanzii sa se situeze in continuare sub nivelul inflatiei", a declarat Jan Amrit Poser, economist-sef in cadrul Bank Sarasin.
Totusi, este "mult prea devreme" sa se vorbeasca de rate zero ale dobanzii, avand in vedere faptul ca asteptarile privitoare la inflatie raman pozitive, spune Jim O'Neill, economist-sef in cadrul Goldman Sachs Group.
Prin reducerile rapide de rate se are in vedere evitarea soartei Japoniei, care a indurat un declin de un deceniu in parte pentru ca banca sa centrala a fost "initial prea timida si a reactionat cu intarziere", arata economistii Deutsche Bank in cadrul unui raport.
Pe masura ce ratele continua sa scada, bancile centrale vor trebui sa ia in considerare masuri mai putin conventionale pentru a-si proteja economiile. Prin acestea: un angajament de mentinere a ratelor la un nivel scazut si reducerea finantarilor pe termen lung prin pomparea de volume foarte mari de cash in cadrul bancilor prin achizitii directe de titluri guvernamentale.
Dezbaterile privitoare la care va fi urmatorul pas ar putea incepe in cadrul Fed pe 16 decembrie, cand strategii se reunesc pe fondul asteptarilor privitoare la o noua reducere de un sfert de punct.
"Avem un mediu deflationist global, iar bancile vor trebui sa reactioneze", declara Stuart Thomson din cadrul Resolution Investment Management.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
