Business Internaţional

Sateliţii industriali ai Germaniei din Europa Centrală şi de Est încep să simtă colapsul sectorului auto german, baza celor mai multe economii din regiune

Ministrul de finanţe al Ungariei, MIHALY VARGA: Timpul forţei de muncă ieftine a trecut

Ministrul de finanţe al Ungariei, MIHALY VARGA: Timpul forţei de muncă ieftine a trecut

Autor: Bogdan Cojocaru

29.10.2019, 00:08 1996

♦ Când Germania strănută, vecinii mai mici fac gripă, spune o zicală folosită de economişti pentru a descrie relaţiile dintre cea mai mare economie europeană şi sateliţii ei industriali ♦ Iar economia germană s-ar putea să fi intrat în recesiune, cu un declin major în industria auto ♦ Problemele s-au propagat prin lanţuri de aprovizionare în Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria, unde sectoarele auto, dependente de marii constructori de maşini germani, s-au gripat, încetinind economiile.

Europa Centrală se pregăteşte de efectul de domino al încetinirii germane, după cum scrie Financial Times. În ultimul an, liderii din business, guvernanţi şi şefi de bănci centrale din Europa Centrală şi de Est s-au întrebat cât timp mai pot sfida gravitaţia ecomomică a Germaniei.

Economiile regiunii s-au bucurat în ultimii ani de un boom sustenabil, alimentat de un mix vitaminizant de dobânzi mici, pofta sănătoasă de a cheltui a populaţiei şi galopul sincronizat al zonei euro. Însă din toamna trecută, Germania, cel mai mare partener comercial al regiunii, alunecă spre recesiune, iar mulţi se tem de un efect de domino. „Se spune că dacă Germania strănută, ţările mai mici din preajmă fac gripă, ceea ce este adevărat“, a spus mi­nistrul de finanţe al Ungariei Mihaly Varga la o con­fe­rinţă de promovare a ţării sale printre investitori.

„Ne pregătim pentru această perioadă de răceală.“ Banca centrală a Germaniei a anunţat zilele trecute că economia s-ar putea să fi intrat în recesiune în septembrie. Producţia auto „s-a redus substanţial“ în iulie şi august, se arată în explicaţiile instituţiei. Standardele mai dure privind emisiile aplicabile din septembrie s-ar putea să fi contribuit la declin. Pro­ducţia de bunuri intermediare şi de consum „a scăzut accentuat“, în timp ce producţia de mijloace de producţie a stagnat.

Cele mai recente analize arată că declinul afectează deja, pe diferite căi, economiile centrale şi estice. Reintegrarea economiilor central şi est-euro­pene în maşinăria economică germană a fost unul din factorii principali ai creşterii rapide a regiunii din ultimele trei decenii.

Atrase de forţa de muncă bine pregătită, dar ieftină, companii germane ca retaileri, constructori auto, producători manu­factu­rieri şi bănci au intrat pe pieţele estice, ridicând mii de fabrici şi birouri şi ajutând la crearea de cerere pentru afacerile locale.

Rezultatul este că Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia, cunoscute ca Grupul de la Vişegrad, au ajuns să-şi trimită între 20% şi 30% din exporturi în Germania. În primele şase luni ale anului, 23% din exporturile României s-au dus în Germania, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Deşi toate eco­nomiile regiunii au înregistrat creşteri specta­cu­loase în 2018, liderii din business spun că încetinirea celei mai mari economii europene începe să se pro­pa­ge prin lanţurile de producţie. Analiştii atrag atenţia că este nevoie de câteva tri­mestre pentru ca înce­tinirea germană să afecteze Europa Centrală şi de Est, iar companiile din industrie încep să simtă impactul.

„În urmă cu trei luni nu simţeam încetinirea“, spune Michal Krupinski, directorul exeutiv al Bank Pekao, a treia bancă poloneză. „Însă acum o vezi în date, iar când discutăm cu clienţii, ei ne spun că şi ei o văd: încetinirea comenzilor, creşterea stocurilor de bunuri nevândute.“

La Jankovits Engineering, un producător de cilin­dri hidraulici pentru industria auto cu 13.000 de angajaţi la fabrica din Gyor, Ungaria, de unde aprovi­zio­nează giganţi ca Audi şi Continental, încetinirea se poate vedea, dar încă nu se simte.

La Gyor, Audi are cea mai mare fabrică de motoare auto din Europa. Industria auto este de mult timp temelia economică pentru relaţiile Germaniei cu Europa Centrală şi de Est.

În ultimii 30 de ani, grupuri ca Volkswagen, Audi, Daimler, care produce Mercedes-Benz, şi BMW au creat reţele de uzine în regiune, transformând-o într-unul dintre cele mai importante verigi din lanţul de aprovizionare a industriei auto la nivel mondial. Însă cum în special producătorii auto sunt vulnerabili la turbulenţele poli­tice care inhibă comerţul global şi la incerti­tu­dinile create de Brexit, economiştii spun că sectorul va fi principalul culoar de propagare a încetinirii germane spre est şi spre sud.

„Dacă ne uităm la datele din industrie de anul acesta, vedem că încetinirea germană este principalul factor al încetinirii din Slovacia“, spune Katarina Muchova, analist la Slovenska Sporitelna din Bratisla­va. „Sectorul auto este pe primul loc, dar mai sunt şi cei care-l aprovizionează, cum ar fi procesa­torii de metale, care au fost loviţi.“

Încetinirea economică germană vine în contextul în care Europa Centrală se confruntă cu un amestec de alte forţe contrare. Penuria de forţă de muncă începe să perturbe activitatea în toată regiunea. Apoi, este probabil ca economiile din Grupul de la Vişegrad să primească mai puţine fonduri UE de la următorul buget multianual al blocului, în prezent în faza de negociere.

În anii precedenţi, regiunea s-a bucurat de o „situaţie glorioasă“ datorită fondurilor europene, a creşterii globale şi majorărilor salariale, care au permis creşterea consumului, spune Andras Vertes, preşedintele GKI Economic Research, o firmă independentă de consultanţă economică din Budapesta. „Acum, totul se schimbă“, crede el. Încetinirea coincide cu o dezbatere mai amplă în Europa centrală cu privire la modul în care economiile regiunii pot trece dincolo de modelul de creştere din ultimii 30 de ani bazat pe furnizarea de forţă de muncă ieftină investitorilor străini. „Trebuie să ne concentrăm pe evitarea capcanei veniturilor medii“, a spus Varga. „Timpul forţei de muncă ieftine s-a terminat, iar noi trebuie să găsim un program care să ajute şi să sprijine sectoarele cu valoare adăugată din economie“. În efortul de a sprijini această schimbare, ministrul de externe al Ungariei Peter Szijjarto a anunţat recent că va începe să ofere subvenţii cash pentru investiţii din sectorul privat, chiar dacă acestea nu au creat noi locuri de muncă, at‚t timp c‚t au contribuit la inovaţie. Economiştii spun că regiunea ar putea, de asemenea, să-şi sporească rezistenţa la şocurile externe găsind noi parteneri comerciali şi surse de investiţii complementare celor din Germania. Într-o oarecare măsură, acest lucru se înt‚mplă deja. În prima jumătate din 2019, pentru prima dată Coreea de Sud a întrecut Germania devenind cel mai mare investitor străin al ţării, potrivit lui Szijjarto. Cu toate acestea, liderii de afaceri spun că firmele din regiune au suficient spaţiu de manevră pentru a face mult mai mult. „Să te duci dincolo de zona euro este răspunsul firesc la încetinirea Germaniei“, a spus Krupinski. „În acest moment, exporturile noastre sunt orientate prea mult către UE.“ Între timp, potrivit celor mai recente date oficiale, activitatea din sectorul industrial maghiar a stagnat în august, după o creştere de 12% în luna anterioară. Creşterea segmentului automotive, care cântăreşte cel mai mult în sectorul industrial, „a încetinit semnificativ“, se arată într-un comunicat al institutiului de statistică al Ungariei. În septembrie, încrederea din sectorul de afaceri s-a prăbuşit cel mai mult din ultimul deceniu, ajungând la minimul ultimilor doi ani şi jumătate.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO