Banca Centrală Europeană este aşteptată ca săptămâna aceasta să prezinte măsuri de stimulare pentru o economie care încetineşte dramatic, însă strategia de luptă îi este limitată nu doar de muniţia din dotare, ci şi de voinţa beneficiarilor.
La cea mai recentă întâlnire cu premierul Chinei, cancelarul german Angela Merkel a spus ceva ce devine din ce în ce mai evident, că războiul tarifelor dintre SUA şi China, cele mai mari economii ale lumii, afectează şi alte ţări. Germania este una dintre acestea, iar indicatorii care arată că cea mai mare economie europeană se îndreaptă spre recesiune se înmulţesc. În cel mai recent set de date oficiale, comenzile industriale, adică pentru produsele „Made in Germany“, au scăzut în iulie cu 2,7% faţă de luna anterioară. Declinul, mai grav decât s-a anticipat, este cauzat în principal de slăbirea cererii din exterior, mai ales a celei din ţările din afara zonei euro, scrie Reuters. În aceste condiţii, creşte probabilitatea ca Germania să intre în recesiune în trimestrul III. Cu toate acestea, tocmai din partea oficialilor germani este aşteptată o împotrivire puternică la încercarea preşedintelui BCE Mario Draghi de a reactiva programul de achiziţii de active în ceea ce ar trebui să fie salva sa de final. Şedinţa de politică monetară a BCE de joi este penultima prezidată de italian după opt ani la conducerea băncii centrale a zonei euro. De asemenea, şi guvernatorul băncii centrale franceze Villeroy de Galhau este sceptic că zona euro are nevoie imediată de reluarea programului de achiziţii de obligaţiuni (quantitative easing, QE), iar Franţei şi Germaniei li se alătură Danemarca şi Austria în ceea ce reprezintă cea mai puternică împotrivire de până acum la relaxarea politicii monetare, notează Bloomberg. Estonia s-a alăturat şi ea, recent, frontului de opoziţie. Acestea sunt ţările care formează nucleul dur al economiei europene şi care au jumătate din populaţia blocului euro. Totuşi, peste 80% din economiştii chestionaţi de Bloomberg cred că Draghi va trece peste voinţa potrivnicilor săi şi va anunţa mai multă QE.
Aceştia estimează că BCE va reduce joi cu 10 puncte de bază rata dobânzii pentru depozite la -0,5%, cel mai mic nivel din istorie, şi se aşteaptă ca instituţia să efectueze o scădere de aceeaşi magnitudine în decembrie. Draghi, care va pleca de la conducerea BCE în octombrie şi va fi înlocuit probabil cu actuala şefă a FMI Christine Lagarde, avertiza în iulie, înainte de vacanţa de vară a BCE, că „perspectivele merg din rău în mai rău“. Însă de când Draghi s-a angajat să reactiveze o serie de arme de politică monetară, indicatorii macroeconomici n-au semnalizat că la orizont s-ar întrevedea o îmbunătăţire a situaţiei.
Cu o nouă rundă de relaxare, BCE s-ar alătura unui val de reduceri de dobânzi şi politici mai laxe creat de băncile centrale în condiţiile în care economia mondială încetineşte rapid pe măsură ce marile economii se afundă în protecţionism. Fed ar putea urma la rând cu o reducere de dobândă săptămâna viitoare, iar banca centrală a Elveţiei va fi probabil forţată de relaxarea politicii în zona euro să scadă şi ea dobânzile. Reuters a aflat din surse apropiate discuţiilor de la BCE că membrii consiliului guvernator înclină spre un pachet de stimulare care include o reducere de dobândă, întărirea angajamentului de a ţine dobânzile scăzute mai mult timp şi compensaţii date băncilor pentru efectele adverse ale dobânzilor negative. Sursele Reuters, în număr de cinci, au spus că discuţiile sunt încă în desfăşurare şi că nicio decizie nu a fost luată, nici măcar în ceea ce priveşte dimensiunea reducerii dobânzii pentru depozite. De asemenea, acestea au precizat că nu sunt motive pentru a tărăgăna acţiunile de stimulare, chiar şi dacă incertitudinile legate de Brexit persistă şi cresc. Însă, au mai spus ele, este vital pentru BCE să-i lase şi franţuzoaicei Lagarde câteva instrumente de politică monetară la dispoziţie. BCE se confruntă nu doar cu presiunile create de încetinirea economiei, ci şi cu cele ale investitorilor de pe pieţele financiare.
Fostul vicepreşedinte al BCE Vitor Constancio a declarat că investitorii s-ar putea să fi exagerat aşteptările privind acţiunile BCE deoarece „nu suntem în recesiune şi nu avem nevoie chiar acum de un pachet mare de stimulare“. Însă analiştii cred că banca centrală a zonei euro va porni un program de achiziţii de active de 30 de miliarde de euro pe lună, timp de un an. Potrivit Bloomberg Economics, un efort de o asemenea magnitudine ar cere modificarea ghidajului existent care limitează cantitatea de datorie a unui stat care poate fi cumpărată.
„Există riscul ca BCE a facă un compromis şi să livreze un pachet mai puţin îndrăzneţ decât ne-am aşteptat“, spune Piet Christiansen, analist la Danske Bank. „În joc este credibilitatea BCE.“
Presiunile sunt enorme pentru Draghi şi locotenenţii săi. Aşteptările sunt mari, dar şi pesimismul.
„Rămân practic fără putere de foc“, a spus Panicos Demetriades, fost membru al Consiliului Guvernator al BCE, acum profesor la Universitatea Leicester. „Să faci tot ce este nevoie - chiar dacă eşti hotrât să faci asta ñ devine tot mai greu. „ Cipriotul face aluzie la angajamentul lui Draghi din timpul crizei datoriilor suverane că va face „tot ce este nevoie“ pentru a salva euro. Această declaraţie i-a cuminţit pe speculatorii de pe pieţele financiare când costurile de finanţare ale multor state din zona euro atingeau niveluri nesustenabile.
