Comisia Europeană lucrează la introducerea unui salariu minim la nivelul întregii Uniunii Europene. Socialiştii şi-ar putea vedea astfel un vis împlinit. Unele state, însă, nu doar că nu concep o astfel de turnură pentru UE, dar nici măcar nu acceptă un salariu minim în propria economie.
Decalajul la nivelul veniturilor dintre est şi vest a dus la un exod masiv de populaţie din majoritatea statelor foste comuniste acum membre ale UE spre economiile occidentale mai bogate şi cu condiţii mai bune de muncă şi de viaţă în general. Valurile de migraţie au fost atât de mari încât unele economii est-europene se confruntă acum cu o criză demografică şi cu o penurie de forţă de muncă ce le retează avântul. O modalitate de a echilibra condiţiile de muncă între ţări este introducerea unui salariu minim la nivelul UE. Nicolas Schmit, proaspătul comisar european pentru forţa de muncă, a anunţat că la începutul anului viitor va prezenta propunerea sa pentru cadrul care ar permite introducerea salariului minim la nivel european. „Acesta ar trebui să permită fiecărui salariat din Europa să aibă o viaţă decentă“, a spus el, citat de Euractiv. Propunerea va fi prezentată pe 14 ianuarie pentru a fi discutată cu partenerii sociali şi statele membre. Iniţiativa a fost una dintre principalele cereri ale socialiştilor în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare şi a fost sprijinită deschis de preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi de cancelarul german Angela Merkel. La conferinţa din iunie pentru celebrarea a 100 de ani de existenţă a Organzaţiei Internaţionale a Muncii, Merkel a declarat că UE ar trebui să caute modalităţi de a face ca „salariile minime comparabile“ să funcţioneze ca egalizator al condiţiilor de muncă în blocul comunitar. Guvernul german a indicat că una din priorităţile sale când va deţine preşedinţia Consiliului UE, în a doua jumătate a anului viitor, va fi explorarea perspectivelor pentru implementarea unei politici comune privind un salariu minim european. Iniţiativa este susţinută puternic în Germania de Partidul Verzilor, de formaţiunea de stânga Die Linke şi de Confederaţia Uniunilor Sindicale din Germania.
În luna mai, politicianul vedetă Frans Timmermans, pe atunci vicepreşedinte al Comisiei Europene, a cerut ca fiecare stat membru al UE să aibă un salariu minim pe economie echivalent cu 60% din salariul median pentru limitarea creşterii decalajului dintre venituri. Dintre cele 28 de state membre ale UE, doar şase nu au un salariu minim obligatoriu, însă în rândul celor care au, nivelul acestuia variază semnificativ.
„Avem nevoie de un salariu minim în Uniunea Europeană“, a declarat politicianul danez când era candidat socialist pentru postul de preşedinte al CE. Declaraţiile au fost făcute la Varşovia, capitala unui stat al cărui guvern tulbură ordinea liberală din Europa, scopul fiind, spune el, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din Polonia. Timmermans este acum prim-vicepreşedinte al CE responsabil cu respectarea statului de drept şi a drepturilor fundamentale. Datele Eurostat arată că în 2017 salariul minim varia de la 460 de leva (235 euro; salariul a ajuns la 286 de euro anul acesta) în Bulgaria la 1.999 de euro în Luxemburg. Anul trecut, dintre cele 22 de state ale UE cu salarii minime, doar Letonia nu l-a majorat pe al său.
Comisarul Schmit spune că serviciul juridic al CE are în vedere articolul 153 din tratatul UE, care se referă la rolul Uniunii în sprijinirea statelor membre pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă, pentru a construi baza legală necesară stabilirii unui astfel de cadru. Însă unele state sunt reticente în a face paşi hotărâţi spre o armonizare mai bună în acest domeniu.
De aceea, Schmit a iniţiat o rundă de discuţii care l-a adus în Danemarca, apoi în Suedia, „pentru a linişti orice îngrijorări pe care aceste state le-ar putea avea“.
„Nu este niciun secret că există anumite state membre pe care salariul minim le îngrijorează deoarece acestea sunt state care nu au un salariu minim“, a adăugat Schmit.
Comisarul a asigurat că propunerea va respecta tradiţiile, cultura şi sistemele naţionale şi nu va submina în niciun fel funcţionarea ţărilor în care salariile sunt reglementate prin acorduri colective. Acesta este, de altfel, sistemul preferat. „Nimeni nu vrea să stabilească un nivel anume al salariului minim în UE“, a explicat Schmit. În schimb, miniştrii mai degrabă vor defini parametrii necesari introducerii unor salarii minime suficiente în Europa.
Cei care se opun salariului minim consideră că această politică erodează competitivitatea, suveranitatea şi plafonează chiar salariile.
Cele şase state membre fără salariu minim pe economie sunt Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Italia. Acestea au însă propriile aranjamente pentru acoperirea nevoilor de bază ale celor cu venituri mici. Avocaţii salariului minim european spun că un „salariu de subzistenţă“, venitul din muncă suficient pentru a permite o existenţă decentă, ar trebui să fie un drept social de bază. Cel mai mic salariu minim din Europa de Vest îl are Portugalia, de 635 de euro.
