Este o Rusie în care Putin domină complet viaţa politică, cu o opoziţie nedezvoltată, în care nimeni nu-şi mai poate imagina ce poate urma după Putin. Este un control care interzice orice posibilă concurenţă, după cum scrie Deutsche Welle.
Înainte de alegeri, Putin a făcut promisiuni. „Trebuie să acţionăm decisiv pentru prosperitatea cetăţenilor noştri. Să rămânem în urmă este principala ameninţare, acesta este duşmanul nostru“, le-a spus ruşilor preşedintele lor. A promis că va înjumătăţi numărul cetăţenilor care trăiesc în sărăcie, acum de 20 de milioane, şi că va majora cu 50% PIB-ul per capita până la mijlocul următorului deceniu.
Ambiţia lui Putin la începutul celui de-al 18-lea an ca lider al poporului rus este ca Rusia să depăşească standardele de viaţă din Portugalia. Cu un PIB per capita raportat la puterea de cumpărare de 28.229 de dolari (estimări FMI pentru 2018), Portugalia este considerată unul dintre cele mai sărace state membre ale zonei euro. Rusia are un PIB per capita de 25.853 de dolari.
Însă Rusia este cel mai mare stat din lume, mai bogat decât oricare altul în resurse naturale. Cu o populaţie de aproape două ori mai mare decât, spre exemplu,cea a Germaniei, Rusia are o economie de 2,5 ori mai mică decât cea mai mare economie europeană.
Veniturile ruşilor s-au dublat în primii zece ani sub conducerea lui Putin, salariile crescând cu 10% anual, dar acum stagnează aproape de nivelurile din 2010, notează Bloomberg. Un sondaj de opinie din ianuarie cerut de banca centrală arată că aproape două treimi dintre ruşi nu au simţit că în ultimele 12 luni situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit şi aproape jumătate dintre ei nu se aşteaptă ca situaţia să se schimbe în următorul an. Anul trecut veniturile disponibile au scăzut cu 1,7%, deşi guvernul prognoza o creştere de 0,2%. Iar companiile ruseşti nu au niciun motiv să majoreze salariile. Profiturile nete cumulate din perioada ianuarie-noiembrie 2017 sunt cu 4% mai mici faţă de perioada similară a anului anterior.
Putin a promis înainte de alegeri că salariile vor creşte şi că prin intervenţiile statului se va reduce nivelul sărăciei. La 13%, rata celor care trăiesc sub nivelul de subzistenţă este cu mult sub cea de aproape 35% din urmă cu un sfert de secol, dar peste media celor mai mari economii ale lumii, potrivit BBC.
Preşedintele a menţionat cheltuieli planificate de mii de miliarde de ruble pentru sănătate, pensii şi drumuri, dar n-a explicat de unde vor veni banii.
Cea mai mare sursă de venituri bugetare sunt banii din exportul de petrol şi de gaze naturale (peste 51% în 2014, acum de „doar“ 39%, după spusele lui Putin), însă cum perspectivele unui salt semnificativ al preţurilor petrolului şi ale relaxării sancţiunilor occidentale sunt slabe, opţiunile Kremlinului pentru stimularea creşterii sunt limitate. De asemenea, economia este frânată de împuţinarea forţei de muncă şi de ani de lipsă de investiţii. Investiţiile guvernamentale în infrastructură s-au diminuat de la 4% din PIB în 2012 la 2% din PIB. OCDE estimează că deficitul de investiţii va creşte la 727 miliarde de dolari până în 2040.
Banca centrală estimează că Rusia poate spera la o creştere economică de cel mult 2% pe an. Economia dependentă de petrol a crescut cu 1,5% anul trecut, după doi ani de recesiune şi o criză financiară în perioada 2014-2017 în care preţurile alimentelor creşteau şi cu 50% într-un an sub efectul prăbuşirii rublei. În ultimii ani, autorităţile au făcut eforturi concertate de a aduna mai mulţi bani la buget prin taxe şi impozite. Însă lobby-ul oamenilor de afaceri a început deja din toamnă să atace noile taxe. Alte opţiuni propuse pentru a strânge bani includ eliminarea subvenţionării alimentelor şi utilităţilor, reducerea beneficiilor şi creşterea vârstei de pensionare, acum de 60 de ani pentru bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei.
„Dacă nu creştem taxele sau vârsta de pensionare, va fi foarte dificil să îmbunătăţim pensiile şi serviciile de sănătate“, a spus la începutul lunii Maxim Oreshkin, ministrul dezvoltării economice. În aceste condiţii, Rusia nu-şi poate permite să majoreze cheltuielile fără cash străin. Guvernul poate ieşi să se împrumute pe pieţele internaţionale pentru a finanţa creşterea economică. S&P a îmbunătăţit recent ratingul suveran al Rusiei, urcând-ul în categoria recomandată pentru investiţii, în timp ce administraţia Trump a protejat datoria suverană rusească de scancţiuni. Însă lui Putin nu-i plac datoriile, un mod prin care Occidentul poate influenţa economia, mai ales acum când Rusia este supusă sancţiunilor internaţionale. Când a venit la putere în 2000, datoria Rusiei depăşea 50% din PIB. În 2008, raportul s-a situat la 7,4% din PIB. Datoria a început din nou să crească în criză, ajungând la 16% din PIB în 2015, dar acum scade. Bogdan Cojocaru
Preşedintele şi guvernul său se laudă ori de câte ori au ocazia că au adus sub control inflaţia, de 2,5% anul trecut, faţă de 16% în 2015. Nivelul neobişnuit de scăzut al inflaţiei a permis băncii centrale să ducă dobânzile la 7,5%, făcând astfel creditul mai accesibil. Preţurile sunt importante deoarece consumul reprezintă jumătate din economie.
Controlul pare să fie strategia preferată a administraţiei lui Putin. Statul reprezintă acum 70% din PIB. Începând cu anul 2000, guvernul lui Putin a achiziţionat participaţii mari la marile companii ruseşti, făcând din companiile de stat coloana vertebrală a economiei. La început, au fost ţintite doar sectoarele strategice: petrol, gaze, metale, apărare, bănci. Nici chiar în criză intervenţiile statului nu s-au domolit, iar eforturile statului de a centraliza economia continuă. Recent, banca de stat VTB a cumpărat o participaţie semnificativă la Magnit, unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din Rusia.
În sectorul bancar, tendinţa de centralizare este şi mai evidentă. Banca centrală a preluat, pentru a le salva de la colaps, mai multe instituţii financiare şi continuă să le finanţeze pe acelea prost conduse, pe cheltuiala plătitorilor de taxe.
Începând cu anii 2000, guvernul rus a investit masiv în agricultură, între 2005 şi 2010 sprijinul financiar triplându-se. Sectorul a căpătat o importanţă şi mai mare după impunerea sancţiunilor economice şi financiare internaţionale. Rezultatul este că Rusia s-a transformat dintr-un importator de grâu în cel mai mare exportator al lumii.
Cu economia stabilizată şi în control în politică şi economie, Vladimir Putin va câştiga cel de-al patrulea mandat de preşedinte. Economia are nevoie de schimbare, iar Putin are de îndeplinit promisiuni electorale.
Reducerea dependenţei economiei de exporturile de petrol şi de gaze nu este un lucru uşor. Arabia Saudită, o ţară mult mai bogată, nu reuşeşte. Unele analize arată că în următorii 15 ani economia Rusiei va fi depăşită ca mărime de cele ale Turciei şi Spaniei. Între timp, Putin cheltuie mai mult ca niciodată pentru întărirea armatei - peste 5% din PIB.
