Statisticile Comisiei Europene indică creşterea încrederii în economie pentru a cincea lună la rând în septembrie, evoluţie determinată de eliminarea unor restricţii introduse pentru contracararea crizei sanitare şi de mix-ul relaxat de politici economice în implementare la nivel mondial.
Comisia Europeană a publicat marţi datele privind dinamica indicatorilor de încredere în economie şi principalele sectoare din statele membre ale Uniunii Europene în luna septembrie, precizează o analiză a Băncii Transilvania.
Intensificarea eforturilor pentru dezvoltarea de soluţii medicale pentru contracararea crizei sanitare a contribuit la creşterea indicatorilor de încredere.
Astfel, în România indicatorul de încredere în economie calculat de Comisia Europeană a crescut pentru a cincea lună la rând în septembrie, cu un ritm lunar de 2,2 puncte la 88.8 puncte, cel mai ridicat nivel din martie.
Evoluţia este convergentă cu cea înregistrată în Zona Euro (principalul partener economic), cu menţiunea că dinamica lunară a fost mai puternică: 3,6 puncte la 91,1 puncte, maximul din martie.
Din perspectiva sectorială se evidenţiază ameliorarea încrederii în servicii, influenţată şi de eliminarea unor restricţii (redeschiderea restaurantelor, spre exemplu): indicatorul în urcare cu 7,7 puncte lună/lună la -12,4 puncte, maximul din martie. În Zona Euro indicatorul de încredere în servicii a urcat cu un ritm lunar de doar 6,1 puncte la -11,1 puncte (cel mai ridicat nivel din martie).
Totodată, indicatorul de încredere în sectorul de construcţii a crescut pentru a cincea lună consecutiv în septembrie (cu 1,3 puncte raportat la august, la -13,1 puncte, maximul din martie), evoluţie puternic influenţată de perspectiva persistenţei costurilor reale de finanţare la un nivel redus şi de premisele favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii critice, în contextul programelor lansate de Uniunea Europeană. În Zona Euro indicatorul de încredere în construcţii a revenit pe creştere în septembrie (după două luni de ajustare): 2,2 puncte lună/lună la -9,6 puncte (maximul din martie).
Nu în ultimul rând, indicatorul de încredere în comerţul cu amănuntul a crescut marginal în septembrie, cu 0,2 puncte lună/lună la -1,6 puncte (cel mai ridicat nivel din martie). În Zona Euro indicatorul de încredere în comerţul cu amănuntul s-a ameliorat în septembrie cu o dinamică lunară de 1,8 puncte la -8,7 puncte (maximul din martie).
Pe de altă parte, indicatorul de încredere în industrie s-a deteriorat în România în luna septembrie (cu 0,2 puncte faţă de august la -6,1 puncte, minimul din iunie), evoluţie divergentă cu cea înregistrată în Zona Euro (avans cu 1,7 puncte lună/lună la -11,1 puncte, maximul din februarie).
Evoluţia în ameliorare a indicatorilor de încredere în luna septembrie (în pofida intensificării crizei sanitare şi volatilităţii din pieţele financiare internaţionale) confirmă intrarea în ciclul economic post-pandemie, într-o dinamică determinată de resimţirea mix-ului relaxat de politici economice în implementare.
În scenariul macroeconomic central ne aşteptăm la o creştere a economiei interne cu un ritm mediu anual de 2,8% în perioada 2020-2022, determinată de majorarea investiţiilor productive (cu o dinamică medie anuală de peste 6%), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB, notează Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania.
Această perspectivă este susţinută de semnalele de politică monetară (persistenţa costurilor reale de finanţare la niveluri scăzute pe termen mediu), de programele lansate de Uniunea Europeană (Next Generation şi cadrul financiar multianual 2021-2027) şi de potenţialul de dezvoltare din economia internă în contextul oportunităţilor acestui deceniu.
