În cele mai recente proiecţii economice, Banca Mondială întăreşte ceea ce alte instituţii de prognoză, printre care fratele geamăn FMI, au avertizat în ultimul timp: revenirea din acest an a celor mai multe din economiile lumii, inclusiv ale Europei, va fi mai lentă decât s-a anticipat, cu toate că au început deja campaniile de imunizare contra Covid-19. Aceasta înseamnă că zona euro, regiunea cu cea mai mare importanţă economică pentru Europa de Est, va rămâne anul acesta cu aproape 4% sub nivelul de dinainte de pandemie. De altfel, Banca Mondială crede că pandemia ar putea crea un „deceniu pierdut“ al creşterii economice mondiale.
Între timp, în zona euro statele cele mai afectate de pandemie, Italia şi Spania, care sunt totodată şi cei mai mari beneficiari ai fondurilor europene de reconstrucţie economică, atrag atenţia prin antecedentele lor de gestionare defectuoasă a banilor europeni. Mai mult, la Roma a izbucnit o criză politică în care diferite facţiuni politice se bat pentru controlul fondurilor de la UE, pericolul fiind prăbuşirea coaliţiei de guvernare. De asemenea, în cea mai mare economie europeană, Germania, guvernul a impus un lockdown sever de durată.
În prognozele publicate recent, Banca Mondială estimează o contracţie accentuată de -7,4% pentru economia zonei euro în 2020 şi o revenire de 3,6% în 2021, la care contribuie un management îmbunătăţit al pandemiei, iniţierea programelor de vaccinare şi creşterea cererii externe, mai ales din China. Avansul va accelera la 4% în 2022, scenariul de bază fiind acela că vaccinarea în masă va contribui la întărirea consumului şi a investiţiilor. Însă PIB-ul va rămâne cu 3,8% sub nivelul de dinainte de pandemie.
Zona euro este principala destinaţie pentru exporturile statelor din Europa Centrală şi de Est. În ceea ce priveşte această regiune, BM şi-a redus proiecţiile de creştere pentru 2021 pentru România, în acest caz chiar semnificativ, la 3,5%, pentru Ungaria, la 3,8%, şi pentru Bulgaria, la 3,3%. Polonia se numără printre puţinele ţări pentru care BM şi-a îmbunătăţit estimarea de creştere în 2021, la 3,5%. Polonia este cea mai mare economie din regiune, cu motoare de creştere diversificate. Instituţia avertizează că economia globală se îndreaptă spre „un deceniu pierdut“ cu creştere slabă după ce pandemia a declanşat cea mai severă recesiune de după al Doilea Război Mondial.
„Dacă istoria poate fi considerată un model, dacă nu vor exista reforme substanţiale şi eficiente, economia globală se îndreaptă spre un deceniu de creştere dezamăgitoare“, se arată în raportul bianual al BM „Perspective economice globale“. Banca arată că perspectivele economice se înrăutăţeau deja înainte de pandemie din cauza îmbătrânirii populaţiei şi creşterii reduse a productivităţii. Iar pandemia globală va accelera probabil încetinirea.
Economiştii de la FMI cred că Europa nu va trece printr-o dorită revenire în formă de „V“, adică recesiune abruptă urmată de recuperare rapidă, şi au calculat că zona euro va creşte cu 4,7% anul acesta, impulsul cel mai mare urmând să se simtă în a doua jumătate a anului, când vaccinurile anticovid vor ajunge la mai mulţi oameni şi când interdicţiile de călătorie vor fi relaxate. Economistul-şef a FMI Gita Gopinath spune că la nivel global revenirea va fi disproporţionată în funcţie de distribuţia vaccinurilor. În cele mai multe dintre ţările dezvoltate revenirea la normal ar trebui să înceapă în a doua jumătate a acestui an, pe măsură ce campaniile de vaccinare accelerează.
„Este o iarnă foarte întunecată şi dificilă, dar există lumină la capătul tunelului“, a spus Gopinath într-o emisiune a CNBC. „În ceea ce priveşte perspectivele, sigur este că am început anul de pe o poziţie ceva mai solidă decât ne aşteptam anul trecut, ceea ce este un lucru bun. Însă acum este o cursă între virus şi vaccin.“ Gopinath preconizează că programele de vaccinare vor ajunge să aibă o acoperire globală la sfârşitul anului viitor.
Economia mondială va ieşi din pandemie, dar împovărată cu datorii mai mari şi de inegalitate crescută care pot afecta creşterea pe termen mai lung, este concluzia reuniunii anuale a Asociaţiei Economice Americane.
„Am ieşit în întâmpinarea tuturor crizelor din trecutul recent cu politici monetare din ce în ce mai agresive şi cu tot mai multă îndatorare, atât în sectorul public, cât şi în cel privat“, a afirmat fostul guvernator al băncii centrale a Indiei Raghuram Rajan. „Adevărata întrebare este: este aceasta o spirală a pieirii (doom loop)? Va continua până când va fi oprită forţat?“ Datoriile la nivel global au crescut cu peste 15.000 de miliarde de dolari anul trecut, la nivelul record de 277.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 365% din economia lumii, potrivit Institutului pentru Finanţe Internaţionale. Îndatorarea a crescut în toate sectoarele, de la gospodării la guverne şi obligaţiuni corporate.
Între timp, în Italia, partea supradimensionată care-i revine acestei ţări din pachetul de revenire paneuropean a stârnit pofte în coaliţia de guvernare, notează Financial Times. Banii sunt mană cerească pentru guvernul premierului Giuseppe Conte, dar sunt râvniţi şi de partenerul din coaliţie Italia Viva, condus de fostul premier Matteo Renzi. Acesta îl acuză pe Conte că îşi depăşeşte atribuţiile cu planurile de a centraliza controlul asupra împrumuturilor cu dobândă redusă şi granturilor de 209 miliarde de euro la care Italia are dreptul din Fondul de Revenire. Conte se poate lăuda că a obţinut pentru Italia 28% din pachetul de stimulare de 750 de miliarde de euro al UE. Renzi a ameninţat că va dezmembra guvernul.
