Legăturile diplomatice dintre Washington şi Berlin s-au deteriorat rapid în ultimii ani, iar ministerul german de Externe, Heiko Maas, a avertizat că relaţiile dintre cele două ţări ar putea să nu mai fie niciodată la fel, potrivit CNBC.
În cel mai clar semnal de înstrăinare de până acum, Heiko Maas a declarat în acest final de săptămână că alianţa cu SUA – importantă din punct de vedere al economiei, apărării şi securităţii – ar putea să nu îşi revină nici măcar în cazul în care democratul Joe Biden câştigă următoarele alegeri pentru Casa Albă.
„Toată lumea care crede că parteneriatul trans-Atlantic va reveni la normal cu un preşedinte democrat subestimează schimbările structurale care au avut loc în ultimii ani”, a declarat Heiko Maas, într-o discuţie cu agenţia de presă DPA, citată de Deutsche Welle.
El spune că relaţiile cu SUA sunt importante, însă acordul actual nu se mai ridică la nevoile celor două părţi.
„Relaţiile trans-Atlantice sunt extraordinar de importante şi rămân importante, iar noi lucrăm pentru a ne asigura că acestea au viitor. Însă la nivelul la care suntem acum, acestea nu mai îndeplinesc nevoile celor două părţi”, a declarat Maas.
Astfel, legăturile dintre cea mai puternică economie europeană şi cea mai puternică economie din lume s-au deteriorat în ultimii ani, cât Donald Trump a fost preşedinte.
Cheltuielile de apărare, conflictul comercial dintre SUA şi Europa şi ameninţările legate de potenţiale tarife aplicate exporturilor germane de maşini sunt doar câteva dintre punctele de nemulţşumire dintre cele două ţări. În această categorie mai intră şi proiectul gigant ruso-german Nord Stream 2.
Cheltuielile pentru apărare
Preşedintele Trump a reproşat de mai multe ori Germaniei că nu plăteşte contribuţia la NATO la nivelul stabilit de el.
Alianţa trans-Atlantică a reprezentat una dintre principalele surse de tensiune, în contextul în care Trump i-a acuzat pe nemţi de „delincvenţă”, după ce aceştia nu au direcţionat 2% din PIB către apărare – un nivel stabilit în 2014.
„Noi protejăm Germania, iar ei sunt delincvenţi. Nu are niciun sens. Vom reduce numărul de soldaţi din teritoriu la 25.000 de oameni”, a spus preşedintele Donald Trump, adăugând că prezenţa trupelor americane în teritoriu vine „cu un cost enorm pentru Statele Unite”.
El spune că Germania nu a respectat angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, aşa cum s-a stabilit la nivelul NATO. Ţările membre au convenit că vor ajunge la acest nivel de 2% până în 2024, în timp ce Germania spune că va atinge această ţintă abia în 2031.
Germania a cheltuit circa 1,38% din PIB pentru apărare în 2019, conform estimărilor NATO, în timp ce SUA a cheltuit 3,42%.
Mai mult, Trump a acuzat Germania şi Uniunea Europeană că tratează SUA într-o manieră „nedreaptă”, în ceea ce priveşte comerţul.
În acest context, preşedintele american a ameninţat că va impune tarife pe importurile de maşini europene, o mutare care ar putea afecta semnificativ Germania, o ţară în care producţia auto este puternică.
Drama de la Grupul celor Şapte
Alianţa Grupul celor Şapte (G-7), formată din SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Franţa, Italia şi Japonia, reprezintă o altă sursă de tensiune în relaţia celor două puteri.
Trump a refuzat în trecut să susţină concluziile unui summit G-7, iar relaţiile dintre cele două ţări au continuat să se deterioreze recent, întrucât cancelarul german Angela Merkel a respins o invitaţie pentru un summi G-7 în Washington, pe fondul pandemiei.
Un alt punct de tensiune în interiorul G-7 este adus de dorinţa lui Trump de a reintegra Rusia în această alianţă.
Gazoductul Nord Stream 2
Un alt punct de nemulţumire pe agenda relaţiei dintre cele două puteri este dat de legăturile nemţilor cu ruşii.
Oficialii americani critică proiectul gazoductului Nord Stream 2, un mamut al infrastructurii energetice, care va transfera gaz rusesc înspre Germania, ocolind Ucraina.
Donald Trump a declarat în 2018 că Germania este „controlată total” de Rusia, iar în decembrie 2019 SUA a decis să aplice sancţiuni asupra proiectului aproape finalizat, ceea ce a atras nemulţumiri din partea ambelor state. Într-o reacţie dură, Berlinul a spus că „politicile energetice din Europa trebuie decise în Europa, nu în SUA”.
SUA ia în calcul aplicarea unei noi serii de sancţiuni pentru proiectul de gazoduct, o mutare care ar putea aduce măsuri şi din partea Germaniei.
De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin a declarat pentru CNBC în iunie că orice sancţiuni noi aplicate de SUA pentru proiectul Nord Stream 2 „ar reprezenta un atac asupra competiţiei, în contradicţie cu legile internaţionale şi cu regulile comerciale internaţionale”.
