Refugiaţii ucraineni: cum Germania şi Polonia vor profita de un război şi o nouă criză economică în Ucraina

Mirajul Occidentului şi sărăcia de acasă au secătuit de forţă de muncă şi tineri ţările est-europene. Pentru ucraineni, Polonia este Occidentul. Peste un milion de ucraineni alungaţi de sărăcie şi incertitudine trăiesc şi muncesc în Polonia. Pe muncitorii ucraineni a pus ochii şi Germania, căreia refugiaţii sirieni nu i-au fost suficienţi pentru a-şi rezolva problemele demografice. Un război între Ucraina şi Rusia ar putea pune în mişcare spre Europa valuri de refugiaţi ucraineni. 

Anexarea Crimeei în 2014 de către Rusia, războiului separatist din Donbas şi retezarea legăturilor economice şi comerciale cu piaţa rusă au aruncat Ucraina într-o criză atât de profundă încât chiar structura economică s-a schimbat radical. Cu estul industrializat paralizat, Uncraina a trebuit să se con­cen­treze pe agricultură. O ţară săracă a devenit şi mai săracă.  Consecinţa este că la o populaţie de 44 de milioane de locuitori, peste un milion de  oameni au găsit oportunităţi mai bune de muncă şi de viaţă în ţara vecină, Polonia.

Cel mai recent recensământ a găsit că peste 3,5 milioane de ucraineni muncesc sau trăiesc în străinătate. Polonia nu este nici de departe bogată, dar le poate oferi mai mult decât statul de origine. Şi, ca toate economiile est-europene, cea poloneză se confruntă cu o criză demografică şi cu un deficit tot mai mare de forţă de muncă. Muncitorii ucraineni sunt mai mult decât bineveniţi. La fel şi specialiştii în IT din Bielorusia. O problemă pentru Polonia a devenit faptul că parlamentarii germani au schimbat legislaţia privind forţa de muncă străină, făcând mai uşor pentru ucraineni să vină şi să muncească acolo. Iar Germania este mai bogată decât Polonia. Astfel, polonezii s-au trezit bătându-se cu germanii pentru ucraineni. Dar nu numai ei râvnesc la această resursă. Spre exemplu, cei mai mulţi muncitori străini temporari din Ungaria sunt ucraineni.

Acum, Europa de Est se pregăteşte, în teorie, pentru primirea valurilor de refugiaţi ucraineni care şi-ar părăsi ţara dacă aceasta ar intra în război cu Rusia. Polonia a anunţat oficial că poate găzdui un milion de persoane, însă cifra este pusă sub un mare semn al îndoielii de experţi. Slovacia are un plan „secret“, cu detalii, bineînţeles, necunoscute. Oficialităţile ungare au evitat până acum subiectul. Pericolul unei invazii ruse apasă deja pe economia ucraineană. Mai multe bănci au fost atacate cibernetic. Unii ope­ratori aerieni internaţionali şi-au suspendat zborurile în şi din Ucraina. Ambasadele occidentale şi-au retras personalul. Artiştii şi investitorii străini evită ţara.

Între timp, în Polonia guvernul a cerut primăriilor de oraşe, mai ales celor de la graniţa cu Ucraina, să identifice cladirile care ar putea adăposti refugiaţi din Ucraina, scrie Deutsche Welle. Statul va acoperi cheltuielile de găzduire. Însă, spune surse locale, până acum nu s-a dat drumul la fonduri pentru amenajarea clădirilor în cauză. Viceministrul de interne,  Maciej Wasik, a explicat însă că autorităţile lucrează, dar în linişte, pentru a nu provoca nervozitate. Premierul Mateusz Morawiecki vrea un grup de lucru care să se asigure că refugiaţii ar avea acces la infrastructura de bază, transport, educaţie şi servicii de sănătate.

Ministerul familiei a anunţat că ucrainenii vor primi ajutor pentru îngrijirea copiilor, inclusiv asistenţă psihologică. Unii dintre noii veniţi s-ar putea să-şi stabilească permanent domiciliul în Polonia, notează DW. Acolo locuiesc deja peste un milion de ucraineni. Unii muncesc în construcţii, alţii sunt şoferi de taxi sau lucrează în vânzări.

La fel ca Ungaria, Polonia are o politică riguroasă antiimigranţi, însă ucrainenii sunt mai mult decât bineveniţi. Sunt creştini şi vorbitori de limbă slavă. Poloneza şi ucraineana sunt înrudite. Există chiar şi şcoli cu predare în ucraineană. Ucrainenii se pot acomoda uşor în Polonia. Unii dintre cei adaptaţi la traiul po­lonez îi pot lua pe eventualii refugiaţi în gaz­dă. Cifrele statistice oficiale poloneze arată că anul trecut numărul ucrainenilor cu permise de reşedinţă valide a trecut de 300.000. Circa 60% dintre aceste persoane sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani. Primarii din oraşele ucrainene de lângă gra­niţele cu Polonia se plâng că le-a dispărut o întreagă generaţie, scrie The Guardian.

Datele arată că ucrainenii preferă şederile pe perioade lungi în Polonia în locul migraţiei tem­porare. Aceleaşi date arată şi că tot mai mulţi georgieni se mută acolo. Şi Georgia este în conflict cu Rusia. În 2020, şi Germania şi-a des­chis porţile pentru muncitorii ucraineni, iar Germania are deja tradiţie în acomodarea refugiaţilor.

De la izbucnirea crizei migranţilor sirieni şi din Orientul Mijlociu, la care a şi contribuit prin politica porţilor deschise, Germania a primit peste un milion dintre aceştia şi totuşi are în continuare nevoie de forţă de muncă din străinătate. În această concurenţă pentru ucraineni trebuie remarcat că Polonia are o po­litică profund anti Rusia, în timp ce Germania este criticată că şi-a cultivat le­gături strânse cu Moscova şi piaţa rusă. De ase­menea, Berlinul este criticat că a încercat ceea ce părea a fi o politică de conciliere cu re­gi­mul sirian condus de Bashar al-Assad, pe care Moscova îl ajută.