Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala (BM) au acceptat sa participe la reconstrctia Irakului, dar in conditiile obtinerii unui mandat din partea ONU. Decizia a pus capat momentan unor dispute transatlantice aprinse, toate partile declarandu-se multumite.
Decizia a fost anuntata in urma reuniunii de primavara a celor doua organisme intarnationale, care a avut loc la Washington la scurt timp dupa incheierea intalnirii ministrilor de finante din Grupul celor sapte (G7).
"FMI si Banca Mondiala sunt pregatite sa-si joace rolul normal in reconstructia Irakului, la momentul potrivit", a transmis FMI printr-un comunicat ministerial. "Sprijinim o noua rezolutie a Consiliului de Securitate in acest sens", continua mesajul FMI.
Divergentele din cadrul Consiliului de Securitate legate de reconstructia Irakului, riscau sa se propage si asupra intalnirilor FMI si BM, dar in final toate partile au fost multumite de acordul incheiat.
O serie de estimari arata ca reconstructia Irakului ar putea costa in jur de 20 de miliarde de dolari pe an, timp de cativa ani.
Disputa a aparut din cauza ca SUA au insistat ca FMI si BM sa aiba rolul principal in recostructie. Statele europene, printre care Germania, Franta Rusia Si Marea Britanie, au vrut ca Natiunile Unite sa preia acesata responsabilitate. Aceeasi pozitie au adoptat-o si statele musulmane Iran, Egipt si Siria.
Statele Unite sunt cei mai mari actionari ai celor doua institutii financiare internationale. Unele tari, in special Franta si Germania, erau ingrijorate ca SUA vor incerca sa se foloseasca de FMI si BM pentru a lua o decizie fara aprobarea ONU, si sa pretinda totusi ca este una multilaterala.
Relatia dintre Statele Unite si ONU a devenit tensionata in momentul in care SUA si Marea Britanie au atactat Irakul fara aprobarea ONU.
Statele Unite se grabesc
Banca Mondiala insasi a fost luata prin surprindere saptamana trecuta de solicitarea Statelor Unite de a incepe lucrarile in Irak chiar inainte de a avea acordul deplin al forurilor sale de conducere. Banca a raspuns ca este neclar daca statul legal al unei autoritati interimare irakiene ii va permite sa actioneze, tinand cont de faptul ca sanctiunile ONU sunt inca in vigoare in Irak.
Oficialii din celelalte state actionare la BM au comentat in particular ca acest episod demonstreza ca nici administratia Statelor Unite si nici Banca Mondiala nu sunt in cea mai buna forma: in timp ce SUA insista pe o implicare rapida, BM refuza invocand argumente legale exagerate.
O alta problema dezbatuta aprins este crearea unei noi monede irakiene. Expertii FMI incearca de saptamani sa elaboreze un plan pentru o noua moneda irakiana si asupra modalitatilor de reluare a comertului dupa incheierea definitiva a razboiului.
Oricum, posibilitatea aparitiei altor tensiuni nu este exclusa nici acum. Unii analisti au apreciat ca acordul reprezinta mai degarba un compromis de moment decat o decizie finala cu privire la planurile detaliate pentru reconstructia Irakului. Detaliile unei eventuale rezolutii ONU raman neclare, iar Hans Eichel, ministrul de finante german a spus ca este "prematur" sa se discute natura acordului FMI/Banca Mondiala.
Gordon Brown vrea reforma
Cu ocazia reuniunii FMI si BM, Gordon Brown, ministrul britanic al finantelor, a facut doua propuneri pentru reformarea ampla a sistemului finaciar international. Propunerile lui nu au atras insa suporteri.
Brown incearca de mult timp sa se remarce in dezbaterile cu privire la finantele internationale si dezvoltarea globala, el detinand si persedentia unui comitet al FMI. Brown a propus o schimbare radicala in cadrul FMI, mai precis separarea activitatii de supraveghere a statelor membre de cea de acordare de credite.
El a mai propus si crerea unei "linii de finantare internationale" prin care sa se atraga pana la 50 de miliarde de dolari de pe pietele internationale de capital pentru a finanta ajutoarele de dezvoltare.
Separarea celo doua activitati ale FMI are ca scop sa incurajeze personalul FMI sa fie mai onest cu privire la deficientele statelor membre, in special ale acelora care iau credite de la FMI. Propunerea a fost respinsa de celelalte state importante din cadrul FMI, care au argumentat ca personalul institutiei este suficient de vigilent in rapoartlele sale. Atat SUA cat si marile state europene s-au pronuntat impotriva propunerilor facute de Brown.
Banca Mondiala in Irak
Banca Mondiala a decis, la sfarsitul saptamanii trecute, sa trimita in Irak o echipa de experti care sa evalueze situatia economica, in vederea lansarii procesului de reconstructie.
In momentele premergatoare reuniunii G7, oficialii americani au cerut Bancii Mondiale sa realizeze cat mai repede un raport care sa identifice obiectivele primordiale din Irak - de la reconstructia institutiilor de invatamant si a statiilor de alimentare cu energie la modernizarea infrastructurii petroliere, care presupune contracte de mai multe miliarde de dolari.
Dupa o saptamana de discutii, presedintele Bancii Mondiale William Wolfensohn a anuntat ca cei 184 de actionari ai institutiei au decis sa trimita o delegatie de experti in Irak.
Anuntul privind trimiterea unei delegatii de experti a fost intampinat cu nemultumire de o serie de state africane, care au acuzat forurile internationale ca acorda o atentie prea mare situatiei din Irak, neglijand, in consecinta, problemele statelor sarace.
ONU si-a luat angajamentul de a reduce la jumatate nivelul de saracie din lume, pana in anul 2015, dar deocamdata nu a prezentat solutii clare pentru atingerea acestui obiectiv.
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
