Business Internaţional

Recesiunea din Turcia sufocă sectorul construcţiilor: Singurele care mai ţin economia departe de o criză financiară sunt băncile, care nu vor rezista prea mult dacă lira continuă să se prăbuşească. Iar analiştii prevăd „tot mai multe episoade nasoale“ pentru moneda turcă

20 decembrie 2016: Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan conduce o maşină de lux prin Tunelul Eurasiac în timpul ceremoniei oficiale de deschidere a acestuia. Tunelul leagă pe sub mare partea asiatică a Istanbulului de partea europeană.

20 decembrie 2016: Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan conduce o maşină de lux prin Tunelul Eurasiac în timpul ceremoniei oficiale de deschidere a acestuia. Tunelul leagă pe sub mare partea asiatică a Istanbulului de partea europeană.

Autor: Bogdan Cojocaru

08.04.2019, 21:55 1381

În timp ce ultimul avion comercial îşi lua zborul de pe vechiul aeroport al Istanbulului, Ataturk, convoaie uriaşe de maşini grele făceau un transfer masiv de echipamente spre noul aeroport, pe care preşedintele Erdogan îl vrea cel mai mare din lume. Efortul fără precedent de lo­gis­tică a fost un succes şi a făcut în weekend titlurile şti­rilor din întreaga lume, o consolare prea mică pentru conducătorul Turciei, care a pierdut în cele mai recente alegeri locale cele mai populate oraşe, in­clusiv Istanbulul.

Este o înfrângere cu care Erdogan nu este obişnuit şi nici n-o recunoaşte. Megaproiectele sale de construcţii ar da impresia că AKP, partidul său, ar trebui să rămân la putere încă vreo câteva zeci de ani. Noul aeroport al Istanbulului a costat circa opt miliarde de dolari. Un ONG spune că pe şantier au murit cel puţin 38 de persoane din cauze ce ţin de condiţiile de muncă precare. În 2016, Erdogan a deschis un alt proiect imens, un tunel rutier care legă pe sub mare partea asiatică a Istanbulului de cea europeană.

Preşedintele a promis înainte de alegeri încă un tunel, feroviar şi rutier, tot pentru a face legătură între cele două părţi ale oraşului. Proiectul ar fi primul de acest fel din lume. Istanbulul este un simbol al puterii lui Erdogan. În pofida mega­proiectelor, sectorul construcţiilor din Turcia are pro­bleme.

Datele GlobalData arată un colaps pronunţat al activităţii în trimestrul trei al anului trecut, de 5,3% în ritm anualizat. În primul trimestru din 2018, activitatea a crescut cu 8%. Scăderea a accelerat în trimestrul patru la 8,7%, cu toate că guvernul a încercat să susţină sectorul cu reduceri de taxe şi campanii de credite ieftine, se arată într-un articol al revistei World Cement.

„Avântul din construcţii, alimentat de dobânzile mici  şi creditul ieftin, a ajuns la final şi acum sunt mai multe locuinţe decât este nevoie“, spune Yasmine Ghozzi, economist la GlobalData. Ministerul de fi­nanţe, condus de Berat Albayrak, ginerele lui Er­dogan, are un plan de salvare, care ar permite com­pa­niilor de construcţii şi imobiliare să descarce sto­curile nevândute în portofoliul unui fond sprijinit de stat. Veniturile obţinute apoi de acesta ar fi direc­ţionate spre plata băncilor afectate de creşterea cre­ditelor neperformante. Creditele acordate sectorului de construcţii sunt doar una din sursele de incerti­tudine pentru băncile turce. Companii din diverse do­menii se chinuie sub povara datoriilor, în special a celor în monedă străină, care au ajuns la un nivel record, scrie Bloomberg. Prăbuşirea lirei este cea care împinge în sus costurile creditării în dolari sau euro. Iar analiştii apreciază că moneda turcă îşi va continua deprecierea anul acesta.

Băncile sunt lăsate să ducă singure povara în con­diţiile în care creşte cererea din partea unora dintre cele mai mari companii industriale din ţară pentru restruc­turarea datoriilor lor. Aceasta pe lângă acu­mu­larea creditelor neperformante. În plus, sub pre­siunea tot mai mare a recesiunii şi a unei inflaţii de aproape 20%, creditorii îşi reduc activitatea de finan­ţare. Rezultatul este că datoriile sectorului de business din Turcia au ajuns la echivalentul a 40% din PIB, nivel mai mare decât al oricărui stat din Europa de Est.

„Întrebarea principală pentru băncile turce este cât de toxice vor deveni creditele neperformante în faţa deteriorării creşterii şi a incertitudinilor politice“, apre­ciază Tomasz Noetzel, analist bancar la Bloomberg Intelligence. „Încă un episod de slăbi­ciune şi volatilitate mare a lirei ar creşte riscurile.“ Valoarea de piaţă a băncilor s-a înjumătăţit în ultimii trei ani.

În 2017, cel mai bun an al băncilor turce din punctul de vedere al rezultatelor financiare, pro­fitul a crecut cu aproape 31%. Anul trecut, avansul profitului a încetinit la 10%. Un indicator al sigu­ranţei creditelor, raportul credite neperfor­mante/ credite totale s-a situat la 4,11% în februarie, faţă de 3,87% în decembrie 2018 şi de 2,95% în decembrie 2017, potrivit datelor băncii centrale. Cu cât raportul este mai mic, cu atât este mai bine pentru bănci.

Protecţiile pe care băncile le au faţă de orice tip  de şoc par „periculos de subţiri“, notează Noetzel. Anul acesta, creditele neperformante s-au extins cu 13%, la echivalentul a 19,3 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că o recesiune mai acută decât s-a anticipat sau o nouă prăbuşire a lirei ar putea eroda rezervele de 27 de miliarde de dolari pe care le au băncile, a explicat analistul.

Principalele companii turce au cerut restructurarări de cel puţin 28 de miliarde de dolari, faţă de 18 miliarde de dolari anul trecut. Mai mult de jumătate din datoriile companiilor sunt către bănci locale, pondere dublă faţă de 2008. Doar industria energetică are datorii de peste 51 de miliarde de dolari. Toate megaproiectele de infrastructură ale Turciei, inclusiv noul aeroport al Istanbulului, sunt finanţate prin credite în monedă străină accesate în principal prin intermediul băncilor turce. Capacitatea de rambursare este limitată deoarece veniturile sunt în cea mai mare parte în lire turceşti. Fitch Ratings a avertizat recent că „împrumuturile neperformante s-ar putea înrăutăţi semnificativ în contextul perspectivelor economice mai slabe, al dobânzilor mai mari şi presiunilor care apasă pe cei cu credite în valutăî.

Lira s-a depreciat ieri în faţa dolarului după ce Erdogan a spus că în alegerile din Istanbul diferenţa de voturi este prea mică pentru ca opoziţia să poate fi declarată câştigătoare. Comentariile au trezit temeri că guvernul va forţa noi alegeri. Cei mai buni analişti de prognoză spun că lira va finaliza anul şi mai jos decât acum. Marcin Lipka, de la casa de brokeraj Cinkciarz.pl, care a livrat cele mai bune prognoze pentru primul trimestru în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, crede că lira se va duce în jos cu 20% faţă de dolar până la finalul anului. Şi analiştii de la Oxford Economics cred că vor urma „tot mai multe episoade nasoaleî pentru moneda turcă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO