Caută doar în titlu
Business Internaţional

Războiul barilului şi controlul pieţelor: Lupta dintre OPEC şi SUA ia o nouă turnură după ce Putin s-a autoproclamat rege al exportatorilor de ţiţei

Lupta dură pentru cotă de piaţă cât mai mare în sectorul petrolier purtată între ţările membre OPEC şi ame­ri­cani, care dintr-o naţiune aflată cândva la mila importurilor străine s-a trans­format într-un jucător de talie mon­dială, s-ar putea transforma în curând într-o ciocnire între cele două mari superputeri ale lumii, Rusia şi SUA.

Rusia are o putere de decizie din ce în ce mai mare în acest sector.

Timp de peste un secol, ministrul saudit al petrolului avea puterea de a mişca pieţele cu câteva cuvinte despre ce ar putea decide OPEC la urmă­toarea reuniune. Acum, însă deşi reuniunile OPEC influenţează în continuare preţurile, nu vocea Arabiei Saudite contează cel mai mult, ci cea a unei non-membre: Rusia, şi în mod specific Vladimir Putin, potrivit Bloomberg.

De la încheierea pactului dintre Rusia şi OCDE pentru reducerea ofertei de petrol cu un an în urmă, Putin a devenit cel mai influent jucător din cadrul grupului.

Influenţa în creştere a Kremlinului în cadrul cartelului reflectă o politică externă menită să contracareze in­fluenţa americanilor la nivel mondial printr-un mix extins de măsuri econo­mice, diplomatice, militare. Iar această strategie pare să funcţioneze. Puterea poziţiei lui Putin va deveni clară pe 30 noiembrie, în cadrul reuniunii în care OPEC va lua în discuţie prelungirea reducerilor de producţie dincolo de luna martie.

Traderii care aşteaptă cu nerăb­dare o prelungire a reducerilor ar putea fi dezamăgiţi în această săptă­mână, avertizează analiştii, potrivit CNBC.

Există temerea că Rusia ar putea să nu fie de acord cu o prelungire, ceea ce ar putea provoca turbulenţe pe pieţe, trimiţând preţurile petrolului puternic în jos. Putin a generat o creştere puternică pe termen scurt a preţurilor înaintea primei vizite efectuate vreodată de un rege saudit în Rusia luna trecută în momentul în care a sugerat ca reducerile să fie prelungite până la sfârşitul anului viitor, deşi acesta a subliniat că nu a luat încă o decizie finală, scrie Bloomberg.

„Vladimir Putin a fost cel care a pus problema prelungirii pe întregul an a reducerilor în luna octombrie, însă de atunci un număr din apropiaţii acestuia au declarat că nu mai sunt la fel de entuziasmaţi de acest plan“, arată Helima Croft, analist la RBC Capital, citată de CNBC.

Există de asemenea necesităţi bugetare diferite pe care Putin trebuie să le ia în considerare. În timp ce Rusia îşi bazează bugetul pe 2018 pe un preţ al petrolului de 40 de dolari pe baril, liderul de facto al OPEC Arabia Saudită are nevoie de un preţ mai ridicat, de 70 de dolari pe baril, în 2018, potrivit datelor FMI, citate de CNBC.

Reducerile de producţie realizate până acum au contribuit la echilibrarea ofertei de petrol şi prin urmare la creşterea preţurilor petrolului.

„Pentru ruşi, misiunea este îndeplinită“, arată Croft. „Aceştia spun că preţurile sunt acolo unde le vor şi dacă ar prelungi reducerile le-ar da apă la moară producătorilor americani de petrol de şist“.

Rusia are şi un alt motiv pentru care nu vrea ca preţurile petrolului să crească puternic, scrie Bloomberg. Ţara profită în prezent de pe urma devalorizării rublei, care-i avantajează pe exportatori, şi devine mai puţin dependentă de vânzările de energie pentru a-şi atinge ţintele de cheltuieli.

Paradoxul principal cu care se confruntă OPEC este că, cu cât reuşeşte mai mult să crească preţurile petrolului, cu atât îi încurajează pe alţi competitori, în special pe producătorii americani, arată Mike Wittner, de la SocGen, citat de Bloomberg.

Creşterile producţiei de petrol american de anul viitor vor fi suficient de semnificative pentru a anula în mare măsură sacrificiile făcute de OPEC şi Rusia, anticipează IEA. 

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.