Băncile centrale din Cehia, Polonia, Croaţia †şi Ungaria au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja ecomomiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei de coronavirus. Croaţia şi Polonia au surprins lansând propriile versiuni de quantitative easing, programe de achiziţii de datorii de stat folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă apărare în caz de criză. Cehia a surprins şi ea reducând dobânzile la numai o lună după ce le-a majorat. În acelaş timp, banca centrală a Ungariei, care dispune de un arsenal limitat de armament de politică monetară, adică are dobânzile deja prea jos, presează băncile să amâne plata ratelor la creditele firmelor şi gospodăriilor.
Nu mai devreme de săptămâna trecută Jiri Rusnok, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, asigura că instituţia sa poate reduce dobânzile pentru ajutarea economiei, dar şi că nu este nevoie imediată de o astfel de măsură. Banca este prima din estul Europei care a încercat să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici şi banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă, mutare făcută în urmă cu doar o lună. Însă la nici o săptămână împlinită de la comentariile lui Rusnok, instituţia pe care acesta o conduce a decis într-o şedinţă extraordinară să coboare dobânda principală cu 50 de puncte de bază, la 1,75%, şi a anunţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu indicatorul dacă situaţia economică o cere, notează Reuters.
Printre alte măsuri aplicate pentru a sprijini economia în faţa crizei coronavirus, banca centrală a amânat o majorare decisă anterior de a impune o majorare a rezervelor de capital ale băncilor. În ziua coborârii ratei de dobândă, coroana cehă, moneda naţională, a pierdut peste 3% din valoare, cea mai mare depreciere de o zi din 2013 încoace, aceasta în condiţiile în care banca centrală se chinuie de obicei să stăvilească aprecierea monedei. O monedă în depreciere este bună pentru exportatori, deoarece le face produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale, dar reduce puterea de cumpărare a consumatorilor de rând într-o economie dependentă de importuri. „Situaţia evoluează foarte dramatic“, a spus Rusnok, precizând că inflaţia se va transforma rapid în dezinflaţie din cauza impactului epidemiei.
Intervenţia de săptămâna aceasta a băncii centrale cehe a fost însoţită de o nouă acţiune de sprijin pentru mediul de business a guvernului prin punerea la dispoziţia companiilor afectate de coronavirus a unui miliard de coroane (36,9 milioane euro) sub forma unor credite fără dobândă şi prin lărgirea ariei eligibilităţii pentru aceşti bani. Fondurile sunt alocate în cadrul unui program de creditare special dedicat luptei cu efectele coronavirusului. Rusnok a avertizat că este clar că actuala criză va provoca un declin al economiei.
Săptămâna aceasta şi banca centrală a Ungariei a anunţat măsuri de urgenţă. Instituţia a lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. De asemenea, banca centrală a cerut băncilor comerciale să amâne pentru firmele cu probleme rambursările de credite acordate prin Schema de Finanţare pentru Creştere. Acest program asigură finanţare ieftină IMM-urilor.
Totodată, banca centrală a anunţat că va injecta lichiditate de forinţi în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar. Instituţia vrea de la bănci şi un moratoriu asupra rambursărilor de credite pentru gospodării şi a avertizat că dacă băncile comerciale nu iau măsurile cerute, va cere guvernului să emită un decret prin care să le oblige să se conformeze.
Banca centrală a Ungariei are cea mai laxă politică monetară din Europa Centrală, iar noile măsuri anunţate de aceasta vin în contextul în care forintul a ajuns la un nivel redus record. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%, iar dobânda la depozitele overnight este de -0,05%. Ministerul de finanţe maghiar a menţionat săptămâna trecută posibilitatea unei recesiuni ca scenariu pesimist. Unii investitori spun că o recesiune în Ungaria, a cărei economie a crescut cu aproape 5% anul trecut, ar putea fi mai dură decât cea provocată de criza financiară din 2008.
În 2009, PIB-ul s-a prăbuşit cu 6,7%, iar declinul a fost însoţit de o creştere accentuată a şomajului.
Ca măsură de prevenire a infectărilor cu coronavirus, banca centrală maghiară a început să aducă în carantină şi să dezinfecteze bancnotele de forinţi, potrivit Hungary Today.
În Croaţia, banca centrală a anunţat că va cumpăra obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor. De asemenea, instituţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate vânzând monedă străină echivalentă cu 1,2 miliarde de euro pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro, potrivit centralbanking.com. Guvernatorul băncii naţionale croate Boris Vujcic a informat guvernul că ţara deţine rezerve valutare foarte mari, de 19 miliarde de euro, şi că lichiditatea în sistem este mai mult decât suficientă pentru a menţine deschise fluxurile de lichidităţi pentru firme.
Croaţia este puternic dependentă de valuta adusă în ţară de turişti, sectorul participând cu 20% la economie.
Banca centrală a Poloniei a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, şi a introdus primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând astfel drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză, apreciază analiştii de la ING. Astfel, banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze. Polonia este cea mai mare economie din Europa de est.