În ultimele luni, senatorul Elizabeth Warren a stârnit vâlvă în Sillicon Valley cu o propunere de divizare a giganţilor tech ca Amazon şi a propus impunerea unei taxe anuale de 2% americanilor cu o avere de peste 50 milioane de dolari.
Acum, Warren, care candidează la preşedinţia americană, are o nouă ţintă: directorii executivii, scrie Washington Post. Warren a introdus recent o lege al cărei obiectiv este ca directorii executivi ai marilor companii care permit comiterea de nereguli sub ochii lor să poată fi mai uşor băgaţi la închisoare.
„Dacă executivii de top ar şti că ar fi încarceraţi pentru a nu-şi fi supervizat rezonabil companiile, ar avea un impuls real de a monitoriza mai bine operaţiunile“, a declarat Warren în cadrul unei opinii recente.
Legea lui Warren are puţine şanse de a trece de Senat şi a fost prompt criticată că ar criminaliza comportamentul corporativ normal.
Ar putea exista căi mai rapide de a soluţiona problema dificultăţii de a-i pune sub urmărire pe titanii lumii corporate, spun unii avocaţi. „O soluţie legislativă mai bună ar privi acordarea agenţiei de supervizare a pieţelor financiare a bugetului de care are nevoie pentru a-şi face treaba“, spune Stephen Crimmins, fost avocat în cadrul SEC.
„Nu corporaţiile iau decizii, ci oamenii. Procesul decizional din cadrul celor mai mari corporaţii nu se va schimba până când executivii nu-şi simt pielea pusă în joc. Nu este suficientă ameninţarea cu amenzi pe care le pot transfera către acţionari în timp ce iei bagă în buzunare bonusuri de ordinul milioanelor de dolari“, a fost replica lui Warren.
Propunerea acesteia are legătură cu sentimentul de frustrare populistă resimţit cu privire la lipsa cazurilor de urmărire penală după criza financiară mondială. Astfel de cazuri au devenit şi mai rare în timpul administraţiei Trump.
Warren a venit cu două propuneri. Executivii companiilor cu venituri de peste 1 miliard de dolari găsiţi vinovaţi de neglijenţă ar putea fi urmăriţi penal pe lângă penalităţile civile impuse. Aceştia ar urma să petreacă până la un an în închisoare pentru prima încălcare şi trei pentru a doua.
O astfel de propunere ar da peste cap standardele juridice, spun criticii.
A doua propunere vizează crearea unei forţe de combatere a delictelor corporate pe baza SIGTARP, instituţie înfiinţată pentru a superviza efoturile de bailout de după criza financiară. Oficialii acesteia au urmărit în justiţie cu succes o mulţime de executivi de bănci mici şi mijlocii, dar nu şi de la mari instituţii financiare.
Propunerea creează aşteptări nerealiste, spun criticii. „Responsabilitatea unui director executiv este de a conduce, a veni cu viziune şi valoare şi a promora o cultură corporate etică, şi nu de a se constitui într-un anchetator“, spune Jacob Frenkel, fost avocat în cadrul SEC.
