Acţiunile europene au înregistrat săptămâna trecută cea mai bună evoluţie din ultimele trei luni, iar costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei au scăzut, semn că pieţele au fost impresionate de programul prin care Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să recâştige controlul randamentelor ţărilor cu probleme şi să stopeze criza datoriilor suverane prin achiziţii nelimitate de obligaţiuni.
Principalii indici au crescut pe toate cele 18 pieţe de capital din Europa de Vest. Astfel, FTSE 100 al bursei londoneze a avansat cu 1,5%, CAC 40 al bursei din Paris cu 3,1%, iar DAX al bursei din Frankfurt a urcat cu 3,5%, în timp ce indicele FTSE MIB de pe bursa italiană a sărit cu 6,7%, iar IBEX 35 al bursei de la Madrid a urcat cu 6,2%.
Moneda euro a avansat cu 1,9% faţă de dolarul american, până la 1,2786 dolari pe unitate, cea mai mare creştere săptămânală de după 24 februarie.
Planul BCE a avut ecouri şi în afara zonei euro, zlotul, moneda Poloniei, apreciindu-se cu 1,6% săptămâna trecută, cea mai mare creştere dintre cele înregistrate de peste 170 de valute, a căror evoluţie este urmărită de Bloomberg.
Prin programul anunţat de preşedintele BCE Mario Draghi, numit Outright Monetary Transactions (tranzacţii monetare directe - n. red.), BCE va cumpăra obligaţiuni emise de statele din zona euro cu maturitatea de la unu la trei ani, fără o limitare în privinţa randamentelor, şi va accepta acelaşi statut ca şi ceilalţi creditori ai ţării respective. Achiziţiile de obligaţiuni vor fi sterilizate în totalitate, iar banca va publica lunar date pe ţări despre obligaţiunile pe care le deţine.
Pentru a beneficia de ajutor prin OMT, statul solicitant trebuie să accepte condiţiile unui program de asistenţă la care se angajează prin Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară sau Mecanismul European pentru Stabilitate, adică să adopte măsuri de reducere a deficitului, datoriilor şi, în general, a cheltuielilor. Aceste condiţii vor fi stabilite pentru fiecare ţară în parte de BCE, cu consultarea Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Programul se va derula până când obiectivele achiziţiilor de obligaţiuni sunt atinse, dar poate fi suspendat în cazul în care statul solicitant nu respectă programul de ajustări macroeconomice sau programul preventiv acceptat anterior.
Planul BCE a fost salutat de guvernele Portugaliei şi Greciei, două ţări dependente de împrumuturi de la FMI, UE şi BCE, şi care deja se supun unor programe de austeritate.
Premierul portughez Pedro Passos Coelho a declarat vineri că achiziţiile de obligaţiuni vor "facilita ajustarea", dar ar fi "o gravă eroare" să se creadă că asistenţa BCE ar putea înlocui reformele economice şi consolidarea fiscală pe care ţara trebuie să le implementeze prin propriile puteri. În acelaşi discurs, el a anunţat şi o nouă serie de astfel de măsuri, anume reducerea salariilor în sectorul de stat, creşterea contribuţiilor sociale plătite de angajat şi majorarea impozitelor pe profit pentru marile corporaţii.
Noile măsuri de austeritate vin după ce guvernul de la Lisabona a recunoscut în august că îi va fi imposibil să atingă obiectivul de deficit bugetar de 4,5% din PIB în acest an, în urma scăderii veniturilor din impozite cu 2,85 miliarde de euro sub ţinta pe şapte luni. Portugalia se luptă să îndeplinească condiţiile unui împrumut de 78 miliarde de euro de la FMI, UE şi BCE.
La Salonic, premierul grec Antonis Samaras a spus că planul BCE arată că Grecia trebuie să rămână în zona euro pentru a fi în continuare o ţară "modernă şi credibilă".
Programul nu s-a bucurat de aceeaşi primire în Germania. Preşedintele băncii centrale, Jens Weidmann, a descris planul ca "echivalent cu finanţarea guvernelor prin tipărirea de bancnote", în timp ce presa a subliniat că tocmai nelimitarea achiziţiilor de obligaţiuni îi îngrijorează pe cetăţeni.
Chiar dacă Germania are un singur vot în consiliul BCE, programul Outright Monetary Transactions depinde de verdictul Curţii Constituţionale Federale asupra ratificării Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate, la care Germania va avea cea mai mare contribuţie financiară. Opoziţia publicului german faţă de pachetele de salvare pentru alte ţări este în creştere. Un sondaj de opinie publicat pe site-ul Spiegel Online, deschis la o zi după anunţul lui Mario Draghi, arăta ca 54% din germani doresc ca Curtea Constituţională să blocheze ratificarea tratatului. Curtea îşi va anunţa decizia miercuri.
Atena spune că de reducerea cheltuielilor depinde rămânerea în zona euro
Premierul grec Antonis Samaras a declarat că pachetul său de reduceri de cheltuieli de 11,5 miliarde euro este dureros şi injust, dar e necesar pentru ca Grecia să recâştige încrederea şi să rămână în zona euro, scrie Bloomberg.
"Adevărul este că Grecia a fost foarte aproape de ieşirea din zona euro. Grecia ar muri. A trebuit să evităm acest pericol imediat. Pentru ca Grecia să-şi recâştige credibilitatea ca stat va trebui să mergem înainte şi să ne respectăm angajamentele", a spus Samaras.
Grecia trebuie să-şi reducă anul acesta deficitul bugetar de la 9,1% la 7,3%, să-şi diminueze deficitul primar, care nu include dobânzile, de la 2,4% la 1%. Majoritatea economiilor vor veni din tăieri de pensii, de salarii şi beneficii sociale. Samaras a asigurat că unele dintre măsuri ar putea fi retrase dacă economia revine pe creştere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
