Cu o investitie de 7,5 miliarde de dolari, Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi a devenit cel mai important actionar al Citigroup, cea mai mare banca americana dupa valoarea activelor detinute, scrie International Herald Tribune.
Banca americana a experimentat deja puterea dolarilor proveniti din petrol, dupa ce un alt actionar important, printul Arabiei Saudite, Walid bin Talal, a dat unda verde pentru demiterea directorului executiv al institutiei, Charles Prince.
Mai mult, bursa din Dubai negociaza preluarea unui pachet de 20% dintr-o noua companie aparuta in urma fuziunii dintre NASDAQ si operatorul pietei bursiere din regiunea scandinava OMX. La sfarsitul lunii octombrie, Dubaiul, care desi nu are resurse de petrol semnificative, dar este una dintre componentele cheie ale sectorului energetic din regiunea Golfului Persic, a cumparat o parte din fondul de hedging newyorkez Och-Ziff Capital Management.
Luna trecuta, Abu Dhabi a investit in producatorul de microprocesoare Advanced Micro Device (AMD), dupa ce in septembrie achizitionase o participatie importanta in cadrul Carlyle Group, una dintre cele mai mari firme de private-equity din lume. Expertii estimeaza ca tarile producatoare de petrol au investitii de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari (2.715 mld. euro) in intreaga lume, iar volumul acestora ar putea creste rapid, in conditiile in care pretul petrolului nu da semne de depreciere.
In 2000, statele membre ale Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au castigat 243 de miliarde de dolari (165 mld. euro) din petrol, suma estimata pentru intreg anul 2007 ajungand la peste 688 de miliarde de dolari (467 mld. euro), in conditiile in care saltul inregistrat de pretul petrolului in ultimele doua luni nu este luat in calcul.
"Daca analizezi tarile din Golf, economiile lor insumate nu depasesc jumatate din valoarea Olandei", spune Edward Morse, economistul-sef al Lehman Brothers pe probleme energetice. "Acestea sunt state mici, dar care pot plasa impreuna peste 5 miliarde de dolari saptamanal in investitii din intreaga lume, datorita veniturilor din petrol. Iar acest lucru nu este deloc usor", a adaugat el.
Totusi, explozia segmentului de investitii si-a creat propriul contracurent. In timp ce declinul accentuat al dolarului din ultima vreme a facut ca investitiile in piata americana sa devina din ce in ce mai ieftine, multi dintre investitori au inceput sa-si retraga capitalurile de teama continuarii trendului descendent al monedei americane, diminuand valoarea investitiilor detinute in dolari.
De asemenea, unii dintre investitorii ai caror bani provin din petrol se tem de potentialele reactii politice provenite din partea autoritatilor americane, de genul celor declansate anul trecut, cand Dubaiul a incercat achizitionarea unei companii care administreaza porturile americane. In acelasi timp, liderii europeni se tem ca Rusia si-ar putea folosi veniturile din petrol pentru a achizitiona oleoducte si alte elemente de infrastructura energetica din regiune.
Asemenea temeri par sa domine si investitiile din alte parti ale lumii, spun analistii. "Investitiile se raspandesc uimitor de rapid si in afara Statelor Unite, chiar daca aici inca se concentreaza cea mai mare parte a lor", a declarat Diana Farrell, director la McKinsey Global Institute, divizia de cercetare a firmei de consultanta McKinsey, care a calculat in octombrie ca valoarea investitiilor efectuate cu bani proveniti din tranzactiile cu petrol a atins intre 3.400 si 3.800 miliarde de dolari la sfarsitul lui 2006.
"Europa este tinta principala, desi cel putin 25% din investitiile straine ale tarilor din Golf se concentreaza in Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord", a adaugat ea. Statele producatoare de petrol s-au orientat spre investitiile in statele vestice inca din anii '70, strategiile lor limitandu-se, in toata perioada care a urmat, la detinerea de active cu risc scazut, dar si grad de profitabilitate pe masura, precum obligatiunile emise de Trezoreria Statelor Unite.
Pana in 2001, datorita deprecierii continue a pretului petrolului, majoritatea exportatorilor de petrol si-au epuizat rezervele valutare, spun analistii. Dar, odata cu explozia din ultimii cinci ani, totul s-a schimbat. Producatorii de petrol au fost convinsi sa-si infiinteze sau sa-si largeasca asa-numitele fonduri suverane, vehicule prin care acestea urmaresc sa investeasca mai mult si mai agresiv in pietele vestice, in cele emergente sau chiar in propriile economii.
O alta categorie de investitii cu bani proveniti din petrol sunt cele efectuate prin intermediul unor corporatii detinute de catre statele exportatoare, corporatii independente sau chiar persoane individuale, precum printul Walid bin Tatal, care detine participatii nu doar in cadrul Citigroup, ci si in corporatii precum News Corp, Procter & Gamble, Hewlett-Packard, PepsiCo si Walt Disney.
De asemenea, natiunile imbogatite din petrol investesc agresiv in piata imobiliara si pe segmentul fondurilor de private-equity sau de hedging. Un volum din ce in ce mai mare din investitiile acestora sunt efectuate cu bani proprii, acestea ocolind din ce in ce mai des marile institutii financiare din Statele Unite sau Europa.
"Pur si simplu aceste state nu pot absorbi cantitatea bunastarii pe care o genereaza", spune Robinson West, presedintele PFC Energy. "Asistam la un transfer de bunastare de dimensiuni istorice. Si nu este vorba doar de Qatar sau Abu Dhabi. Fondurile de investitii au inceput sa apara si in zone precum Kazahstan sau Guineea Ecuatoriala", a adaugat el.
Totusi, nu este foarte usor de obtinut o cifra exacta a volumului atins de investitiile efectuate cu bani din petrol, in mare parte din cauza faptului ca marii investitori din Golf nu sunt obligati sa-si dezvaluie valoarea portofoliilor sau a activitatilor lor.
Iar aceasta lipsa de transparenta este o problema reala pentru liderii economiilor vestice. In octombrie, secretarul Trezoreriei americane Henry Paulson si ceilalti ministri de finante ai statelor occidentale au propus un cod international care sa stabileasca "cele mai bune practici" pentru investitorii straini, cerand o mai mare transparenta a activelor, dar si a actiunilor acestora.
Economia mondiala a avut de beneficiat de pe urma acestor investitii, care au intensificat infuziile de lichiditate, spun analistii, intr-un moment in care rezervele valutare ale marilor exportatori asiatici precum China au participat, de asemenea, la acest potop de lichiditate.
Recent, Ben Bernanke, presedintele Fed, spunea ca piata internationala asista la o "suprasaturare de bani economisiti", ceea ce a condus la reducerea dobanzilor de referinta in intreaga lume. Farell, de la McKinsey Institut, considera ca "dolarii proveniti din petrol" au mentinut in trimestrul trei rata de referinta a Fed cu un procent sub nivelul normal, ceea ce a fost un beneficiu direct pentru consumatorii americani.
Dar influxul de investitii creeaza si probleme, suprasolicitand economiile si determinand bubble-uri pe pietele tarilor exportatoare de petrol. "Tarile din Golf fac infuzii in propriile economii, sporind excesul de lichiditate", spune Charles Dallara, director al Institutului International de Finante, organizatie a liderilor institutiilor financiare private. "Acest fenomen reduce puterea de cumparare a consumatorilor din aceste state, devenind o sursa de instabilitate economica pe termen lung", a adaugat el.
Declinul dolarului a introdus si mai multe necunoscute in ecuatie, in ceea ce priveste investitiile efectuate cu dolari proveniti din petrol. In timp ce unele tari din Golf au dat semne ca incearca sa-si diversifice rezervele valutare, din dolari in euro si lire sterline, investitorii sauditi luptau pentru a inabusi aceasta tendinta, care ar fi dus la o continuare si mai accentuata a deprecierii monedei americane, diminuand valoarea activelor detinute.
Un element care dovedeste disensiunile dintre statele OPEC a aparut la summitul tarilor membre ale organizatiei, care a avut loc luna trecuta in Arabia Saudita. Venezuela si Iran, doi dintre cei mai mari "dusmani" politici ai americanilor printre producatorii de petrol, s-au plans de faptul ca petrolul este vandut intr-o moneda care se degradeaza pe zi ce trece.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
