Dacă anul trecut a fost pentru zona euro cel mai calm de când Grecia a provocat criza datoriilor suverane, anul acesta se anunţă la fel de liniştit, idee împărtăşită chiar şi de o parte din cei care nu demult preziceau destrămarea uniunii monetare.
Agenţia Thomson Reuters a identificat însă cinci motive de îngrijorare, respectiv alegerile europarlamentare, testele de stres la care sunt supuse băncile europene, stricteţea Curţii Constituţionale a Germaniei, pierderea voinţei de reformă şi deflaţia.
Deflaţia
Dacă deflaţia se instalează, aceasta va deveni cea mai mare ameninţare pentru zona euro, aducând perspectiva unui deceniu pierdut precum cel prin care a trecut Japonia, ţară care a pierdut locul doi în topul economiilor mondiale în favoarea Chinei. Deflaţia va face ca datoriile suverane să fie mai greu de plătit. În faţa decelerării inflaţiei din zona euro la doar 0,7%, BCE a tăiat dobânda de politică monetară la minimul record de 0,25% în noiembrie. În faţa unui pericol similar, banca centrală niponă a recurs la printarea masivă de bani. Politicienii europeni se opun unei astfel de măsuri.
Alegerile europarlamentare
Şomajul ridicat, populaţia ajunsă la saturaţie cu austeritatea şi creşterea eco-nomică încă anemică creează mediul perfect de dezvoltare pentru partidele antisistem şi de protest, iar ce forţă au acestea va deveni limpede la alegerile din mai pentru membrii Parlamentului European. Unii analişti prezic că un grup de partide antieuro care va include Frontul Naţional din Franţa, Partidul Independenţei din Marea Britanie, deja celebrul Syriza din Grecia şi Partidul Libertăţii din Olanda va captura 20% sau chiar mai mult din locuri. Partidele ar putea frâna eforturile statelor de a întări coeziunea în UE. „Această situaţie ar putea împinge partidele tradiţionale pe poziţii mai eurosceptice şi ar complica numirea unei noi Comisii Europene şi misiunea parlamentului de a vota legislaţia legată de uniunea bancară“, consideră Alastair Newton, analist la Nomura Securities.
Testele de stres bancare
Banca Centrală Europeană va publica rezultatele celor mai dure teste de stres la care va supune cele mai mari bănci europene înainte de a prelua, în noiembrie, rolul de supraveghetor unic al sistemului bancar european, un pas important în formarea unei uniuni bancare.
Posibilitatea unui şoc major este limitată având în vedere ritmul în care băncile s-au recapitalizat până acum. Însă creditarea va rămâne, probabil, limitată până la finalizarea testelor, ceea ce va frâna revenirea economiilor. De asemenea, faza incipientă în care se află construcţia uniunii bancare permite izbucnirea unor noi crize bancare.
Curtea Constituţională din Germania
Principalul motiv al optimismului legat de zona euro este că pieţele nu au curaj să testeze plasa de siguranţă întinsă de BCE. Orice gaură în sistemul de prortecţie ar schimba imediat regulile jocului. Curtea Constituţională a Germaniei va decide curând asupra legaliităţii programului de achiziţii de obligaţiuni al BCE, un mecanism încă nefolosit de protecţie. Istoria arată că instanţa de obicei nu respinge direct măsurile de luptă contra crizei. Curtea a oferit în schimb puteri mai mari de supraveghere Bundestagului, parlamentul german. Însă dacă instanţa alge să opţiunea „nucleară“, piaţa obligaţiunilor ar putea declara deschis sezonul pentru vânarea membrilor mai slabi ai zonei euro, aducând Europa înapoi în criză.
Lipsa de voinţă pentru reforme
BCE a indicat de mai multe ori că trage de timp pentru ca guvernele să-şi facă ordine acasă prin reducerea datoriilor şi aplicarea reformelor economice necesare unui trai îndestulat în secolul XXI. Pe scena voinţei, actorul a cărui joc îngrijorează cel mai mult este Italia, o economie care stagnează de zece ani şi este guvernată de o coaliţie căreia îi lipseşte unitatea. De asemenea, Franţa se află în pragul recesiunii şi preşedintele ei, Francois Hollande, şi-a pierdut enorm din popularitate. Saturaţia cu austeritate este cel mai vizibilă în Grecia. Guvernul de aici refuză să reducă şi mai mult cheltuielile, dar speră că anul acesta va scoate economia din programul de bailout în condiţiile în care partidul antibailout Syriza creşte în sondaje.
SUA îi cer Germaniei să consume mai mult şi să accelereze formarea uniunii bancare
Guvernul SUA consideră că Germania ar trebui să stimuleze mai mult piaţa internă şi să accelereze proiectul uniunii bancare din zona euro, iar această poziţie va fi făcută publică în următoarele zile la Berlin de secretarul general al Trezoreriei SUA Jack Lew (foto), scrie Financial Times. Lew se va întâlni la Berlin cu ministrul german al finanţelor Wolfgang Schäuble în timpul unui turneu de trei zile în Europa, în care oficialul american se va opri şi la Paris şi Lisabona. În urmă cu două luni, Trezoreria SUA critica cu o duritate fără precedent Germania pentru excedentul uriaş de cont curent, considerând că dezechilibrul dintre exporturile şi importurile celei mai mari economii europene favorizează deflaţia în Europa şi la nivel mondial. O sursă oficială americană a sugerat pentru FT că guvernul american continuă să vadă modelul economic german drept o problemă. (Vlad Popescu)
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
