Noul papă, argentinianul Jorge Mario Bergoglio, este primul suveran pontif care şi-a luat numele de Francisc, după Sfântul Francisc de Assisi despre care se spune că a fost ales de Hristos pentru a „reclădi Biserica“, ceea ce sugerează că noul papă consideră că menirea sa este de a reconsolida o Biserică profund afectată în ultimele decenii de scandaluri de abuz şi corupţie.
Alegerea cardinalului Bergoglio din Buenos Aires a fost o adevărată surpriză pentru întreaga lume, cu toate că la votul din 2005, când a fost ales papă germanul Joseph Ratzinger, el a ocupat locul doi. Bergoglio este de asemenea primul papă care face parte din ordinul iezuiţilor, un ordin religios al Bisericii Catolice înfiinţat de Sf. Ignaţiu de Loyola în 1534.
Sfântul Francisc de Assisi este patronul Italiei, iar Bergoglio are multe dintre calităţile sfântului, potrivit apropiaţilor noului papă. Cardinalul argentinian este un om extrem de modest, după cum a arătat în primul său discurs ca suveran pontif, când a cerut mai întâi mulţimii să se roage pentru ca Dumnezeu să-l binecuvânteze înainte ca el să ofere binecuvântarea mulţimii.
Alegerea unui nou nume ca suveran pontif reprezintă o tradiţie de peste o mie de ani.
Niciun cardinal care este ales suveran pontif nu este obligat să îşi schimbe numele, însă acest obicei datează încă din anul 533, când un păgân care s-a convertit la creştinism a devenit papă şi şi-a schimbat numele din Mercur în Ioan al II-lea. Până atunci, cei aleşi în fruntea Bisericii Catolice îşi păstrau numele. A existat apoi o perioadă, între Papa Ioan al II-lea (533-535) şi papa Sergius al IV-lea (1009-1012), când doar câţiva suverani pontifi au ales să îşi schimbe numele. Însă din anul 1009, cu excepţia Papei Adrian al VI-lea şi a lui Marcel al II-lea, a rămas o tradiţie ca toţi suveranii pontifi să îşi aleagă un nume care să sugereze practic modelul şi viziunea lor asupra Bisericii Catolice. Spre exemplu, Joseph Ratzinger a optat pentru numele de Benedict al XVI-lea din mai multe motive, el explicând alegerea făcută în cadrul audienţei papale din aprilie 2007.
„Vreau să mă numesc Benedict al XVI-lea pentru a fi legat de Benedict al XV-lea, care a condus Biserica în perioada Primului Război Mondial. El a fost un profet adevărat al păcii şi a avut un curaj extraordinar, încercând să prevină întâi drama războiului, iar apoi să limiteze consecinţele acestuia“, a afirmat Ratzinger.
Papa Benedict al XVI-lea şi-a ales numele şi pentru a evoca spiritul Sfântului Benedict, întemeietorul monahismului din Vest care a răspândit creştinismul în Europa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
