„Dacă vom avea succes în oraşele noastre, acesta ar putea fi un nou impuls pentru puterile liberale din toate ţările noastre.“
Liderii statelor din alianţa est-europeană cunoscută că Grupul de la Visegrad se împotrivesc politicilor Bruxellesului în chestiuni dintre cele mai diverse, de la distribuirea refugiaţilor la respectarea statului de drept şi aplicarea unor măsuri pentru protejarea mediului. Aceşti politicieni, unii cu tendinţe autoritare, alţi doar populişti, se confruntă cu un nou fel de opoziţie, din interior: primarii propriilor capitale, scrie Financial Times.
Primarii Budapestei, Pragăi, Varşoviei şi Bratislavei s-au întâlnit ieri în capitala Ungariei pentru a semna „Pactul oraşelor libere“, baza unei alianţe de protejare a electoratului urban proeuropean care înfruntă guvernele conservatoare şi îmbrăţişează politicile verzi.
„Oraşele au susţinut întotdeauna solidaritatea şi valorile“, a declarat primarul ecologist al Budapestei Gergely Karacsony, care a fost ales în octombrie, înainte de semnarea pactului. „Vom face din Budapesta un cap de pod către Europa.“
Ca o sfidare, întâlnirea a avut loc în fostul campus al Universităţii Centrale Europene, fondată de miliardarul maghiaro-american George Soros şi pe care premierul Viktor Orban a închis-o anul trecut. Iniţiativa ar putea ajuta la schimbarea imaginii pe care o au în străinătate cele patru ţări din Europa Centrală, cred analiştii. Aceasta reflectă presiuni ecologiste la nivel de oraşe şi de state din SUA apărute ca reacţie la decizia preşedintelui Donald Trump de a părăsi acordul de la Paris menit să reducă emisiile de CO2 în întreaga lume.
„Alianţa oraşelor progresiste poate proiecta cu siguranţă o imagine mai nuanţată a Grupului de la Visegrad ca regiune“, a spus Zselyke Csaky. Cu toate acestea, pactul ar putea duce la exacerbarea diviziunilor interne urban-rural, „ceea ce nu va fi folositor partidelor la alegerile naţionale“, a spus analistul. Cei patru primari vor susţine o agendă pro-UE în ţările lor şi „soluţii adaptate oraşelor“ la Bruxelles în domenii precum mediul, ocuparea forţei de muncă şi economia largă, a spus Karacsony, care a declarat „stare de urgenţă pentru mediu“ în oraşul său.
Primarii speră că iniţiativa lor va fi binevenită la Bruxelles într-un moment în care guvernele ţărilor lor blochează politicile UE şi stârnesc controverse privind statul de drept.
„Avem guverne dificile, dar suntem foarte dedicaţi valorilor europene, democraţiei, deschiderii şi libertăţii. Toţi am luptat pentru apartenenţa oraşelor noastre la lumea europeană“, a declarat pentru Financial Times primarul din Varşovia Rafal Trzaskowski. „În aceste zile dificile, când unele dintre guvernele noastre se îndepărtează de integrarea europeană, avem nevoie de un semnal puternic că, atunci când vine vorba de administraţia locală şi oraşe puternice, vrem să facem ceva împreună.“
La o întâlnire a liderilor UE din Bruxelles de săptămâna trecută, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, dependente de cărbune, au respins planurile preşedintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen privind o amprentă neutră de carbon la nivelul UE până în 2050. Polonia şi Ungaria se confruntă, de asemenea, cu aşa-numitele proceduri ale Articolului 7 pentru presupuse încălcări ale statului de drept. Polonia este criticată pentru o serie de schimbări în sistemul de justiţie, iar Ungaria pentru legi privind sistemul judiciar, mass-media şi universităţile străine. Însă ambele ţări au promis că vor bloca orice sancţiuni care ar afecta-o pe cealaltă.
De asemenea, Ungaria şi Cehia sunt investigate pentru utilizarea ilegală a fondurilor UE. Guvernul ungar a acceptat să restituie 1,5 miliarde de euro în fonduri UE - sau 10% din banii alocaţi între 2014 şi 2020 - din cauza administrării lor greşite. Suma este echivalentă cu 2% PIB-ul anual al Ungariei. Œntre timp, premierul ceh Andrej Babis a ajuns să se confrunte cu proteste uriaşe după ce rapoarte de presă au arătat că CE vrea ca Cehia să restituie subvenţiile UE deoarece o anchetă a concluzionat că acesta s-ar fi putut afla în conflict de interese. Primarii progresivi doresc ca Bruxellesul să îi ajute să-şi ocolească guvernele naţionale şi să canalizeze fondurile europene direct către oraşele lor în loc să le plătească la bugetul de stat. Comisia Europeană le este favorabilă, insistă ei: a inclus propunerea de plăţi directe în recomandările sale pentru următorul ciclu bugetar, a menţionat Trzaskowski. Œn Ungaria, primarii de opoziţie îşi fac o alianţă naţională. Săptăm‚na trecută, liderii din 10 oraşe conduse de opoziţie au convenit să creeze o platformă formală pentru a coopera şi a împărtăşi experienţe. Există semne că alianţele de primari sunt percepute ca o ameninţare politică gravă: coaliţia de guvernare din Ungaria a aprobat săptăm‚na trecută o lege care restricţionează puterea municipalităţilor şi a partidelor de opoziţie din parlament. „Dacă vom avea succes în oraşele noastre, acesta ar putea fi un nou impuls pentru puterile liberale din toate ţările noastre“, a declarat primarul din Praga, Zdenek Hrib, care face parte din Partidul Piraţilor.
