Oricâtă îngrijorare ar stârni la prima vedere posibilitatea închiderii guvernului american din cauza lipsei de bani, de care Statele Unite sunt la doar un pas, efectele unui astfel de eveniment s-ar limita doar la economia locală. Rezultatul ar fi trimiterea în concediu fără plată a mai mult de un milion de persoane reprezentând jumătate din angajaţii de la stat şi blocarea unor servicii neesenţiale precum administrarea parcurilor naţionale şi reînnoirea paşapoartelor şi permiselor auto.
Ultimele închideri, din 1995 şi 1996, au costat peste un miliard de dolari. Cea care ar putea veni odată cu începutul lunii noiembrie ar costa de două ori mai mult, spun analiştii. Pe burse, impactul ar fi minimal, după cum o demonstrează istoria.
Dar faptul că politicienii sunt dispuşi să aducă guvernul în această situaţie arată că nu poate fi exclus un scenariu cu un impact mult mai puternic, cel al intrării în default a celei mai mari economii mondiale la mijlocul lunii octombrie, scrie The Telegraph.
Aici se va ajunge dacă politicienii nu se înţeleg să ridice pragul datoriei ţării. În acest caz, guvernul nu-şi va putea îndeplini 40% din obligaţii.
Întreaga credibilitate a economiei ar fi în joc. Doar perspectiva incapacităţii de plată din 2011 a creat costuri de 19 miliarde de dolari pentru economia americană în următorii zece ani cauzate de scumpirea finanţării de pe pieţe.
SUA s-au apropiat ieri la doar câteva ore de prima închidere a guvernului după 1996, după ce republicanii din Camera Reprezentanţilor au votat amânarea cu un an a unei reforme-fanion a preşedintelui democrat Barack Obama, „Obamacare“, ca parte a unui proiect prin care s-ar fi asigurat finanţare pe termen scurt pentru guvern, notează agenţia Thomson Reuters.
Democraţii au refuzat să modifice proiectul ca o condiţie pentru finanţarea departamentelor federale. Reforma are ca scop îmbunătăţirea calităţii şi creşterea accesibilităţii pentru programele de asigurări de sănătate şi reducerea costurilor cu îngrijirea sănătăţii pentru populaţie şi guvern. Respingerea vine în condiţiile în care actualul an fiscal se încheie luni, la miezul nopţii, iar pentru perioada care urmează SUA nu au un proiect de buget pentru guvern.
Obamacare, o „monstruozitate“ care ar submina economia
Ca un semn că congressmenii s-au resemnat în privinţa închiderii guvernului, Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani, a aprobat în unanimitate o lege prin care este asigurată plata soldaţilor americani în cazul în care guvernul rămâne fără bani pentru o mare parte din programe.
„Americanii au dreptul să vadă ce efecte are această monstruozitate înainte ca ea să fie implementată“, a afirmat congressmanul republican John Culberson referindu-se la „Obamacare“. Republicanii susţin că reforma, a cărei implementare ar urma să înceapă pe 1 octombrie, reprezintă o implicare masivă şi inutilă a guvernului în sistemul medical care nu ar face decât ca primele de asigurare să crească foarte mult şi să submineze economia.
Ultima dată guvernul a fost închis între mijlocul lunii decembrie 1995 şi începutul lunii ianuarie 1996. Randamentele obligaţiunilor americane cu scadenţa la 10 ani au încheiat acel an la nivelul de 5,76%, faţă de 7,88% la începutul anului. Yieldurile au început să coboare după ce Rezerva Federală a pornit în iulie campania de reducere a dobânzilor.
În 1995, 800.000 din cei peste două milioane de angajaţi ai statului au fost trimişi în concediu fără plată. În închiderea din anul următor au fost afectaţi mai puţini salariaţi. Anul acesta, Pentagonul estimează la 400.000 numărul salariaţilor proprii care vor fi trimişi acasă.
Bloomberg notează că închiderea guvernului ar reduce creşterea economică din ultimul trimestru al acestui an cu până la 1,4 puncte procentuale, în funcţie de timp.
O închidere de doar câteva zile ar avea un impact scăzut asupra economiei, dar dacă guvernul nu-şi poate finanţa activitatea mai mult de două luni, atunci „este posibilă o nouă recesiune“, consideră Mark Zandi, economistul-şef al Moody’s Analytics. Chiar şi un gol de trei-patru săptămâni ar provoca „pagube serioase economiei“.
Bursele nu se prăbuşesc după închiderea guvernului
În ultimii 37 de ani guvernul american a fost închis din cauza lipsei de finanţare de 17 ori, perioadele de nefuncţionare variind de la o zi la 21 de zile, dar niciodată bursele nu s-au prăbuşit.
Scăderea medie a indicelui bursier Standard & Poor’s 500 după zece zile sau mai mult în care guvernul s-a aflat într-o astfel de situaţie este de 2,5%.
Închiderile guvernului mai mari de zece zile şi efectul asupra S&P 500
- 1976, din 30 septembrie până pe 11 octombrie - S&P 500 coboară de la 105,24 puncte la 101,64 puncte;
- 1977, de pe 30 septembrie până pe 13 octombrie - S&P 500 coboară de la 96,53 puncte la 93,46 puncte;
- 1978, de pe 30 septembrie până pe 18 octombrie - S&P 500 scade de la 102,54 puncte la 100,49 puncte;
- 1979, de pe 30 septembrie până pe 12 octombrie - S&P 500 scade de la 108,56 puncte la 104,49 puncte;
- 1996, de pe 15 decembrie până pe 6 ianuarie - S&P 500 scade de la 616,92 puncte la 616,71 puncte.
Sursa: startribune.com
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
