Măsurile luate de Suedia au fost atent dezbătute. Prin comparaţie cu alte ţări, Suedia s-a bazat pe recomandări de distanţare socială şi nu pe restricţia circulaţiei, punându-şi încrederea în faptul că cetăţenii vor urma sfaturile autorităţilor, scrie The Independent.
În timp ce alte ţări au închis business-urile, în Suedia, cafenele, barurile şi alte afaceri au rămas deschise. Oamenii sunt sfătuiţi să îşi limiteze mişcările, însă nu li se cere să stea acasă.
Atât în interiorul cât şi în afara ţării, strategia a aprins tot mai multe discuţii în comunitatea ştiinţifică şi a fost privită cu scepticism.
Criticii spun că distanţarea socială opţională menţine libertatea persoanelor tinere în detrimentul celor vârstnici, categoria cea mai afectată de COVID-19. Însă un studiu realizat recent de The Independent arată faptul că persoanele în vârstă susţin mult mai mult iniţiativa lansată de guvern decât cetăţenii mai tineri.
Într-un sondaj în care au participat 1.600 de suedezi, opţiunile au fost cu totul împărţite, 31% declarând că măsurile iniţiate de autorităţi nu au fost suficient de dure. 18% s-au declarat neutri, iar 51% consideră răspunsul autorităţilor suficient de puternic. Însă, în ciuda argumentului conform căruia strategia vine în detrimentul populaţiei vârstnice, rata de aprobare a crescut odată cu vârsta participanţilor.
Persoanele trecute de 50 de ani – categoria cea mai mai vulnerabilă la infecţie – sunt cele care susţin cel mai mult răspunsul autorităţilor. Între timp, 40% din cei cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani au declarat că strategia guvernului este suficientă, rata de aprobare pentru cei trecuţi de 70 de ani fiind de 61%. Diferenţa de vârsta în ceea ce priveşte rata de aprobare persistă şi dacă luăm în calcul variabile precum veniturile şi educaţia.
Pe măsură ce ţările încep să ridice din restricţiile de circulaţie, o întrebare evidentă ar fi dacă măsurile Suediei pot oferi vreun model bun de urmat. Însă trebuie să luăm în calcul un aspect deosebit de important. Încrederea este un factor fundamental în ceea ce priveşte rata de aprobare a cetăţenilor. Şi în condiţiile în care Suedia are una dintre cele mai mari nivele de încredere în autorităţi din lume, relaţia dintre încredere şi aprobare ar putea sugera că abordarea nu ar fi atât de eficientă în alte părţi ale lumii.
Pentru a măsura încrederea, respondenţii trebuie să declare în ce măsură sunt acord cu fraza: „Presupun că oamenii au doar cele mai bune intenţii”. Dintre cei care au cele mai mici niveluri de încredere, doar 30% au declarat că reacţia Suediei a fost suficientă. Însă pentru cei cu cele mai mari niveluri de încredere, numărul este de 70%.
Este evident că în ţările în care încrederea în autorităţi este aproape de zero, percepţia asupra unei abordări relaxate nu poate fi atât de favorabilă. În plus, una dintre părţile cruciale ale măsurilor implementate de Suedia este ca oamenii să respecte voluntar recomandările autorităţilor. Iar dacă oamenii nu au încredere în ceilalţi, este puţin probabil să se conformeze.
