Pentru preşedintele chinez Xi Jinping, noua criză nu este doar încă o provocare. Ochii tuturor sunt aţintiţi spre guvernul pe care-l conduce. Lumea aşteaptă o reacţie transparentă şi eficientă de la cel mai puternic conducător chinez din epoca modernă: un prădător tăcut ameninţă a doua economie ca mărime la nivel mondial şi creşterea economică globală într-o perioadă de slăbiciune pentru ambele.
Liderul Chinei mai are pe cap câteva provocări care-i pot destabiliza poziţia. Revolta populară din Hong Kong, cu care Occidentul simpatizează, este departe de a se fi încheiat, iar epidemia de pestă porcină a distrus populaţia de porci a ţării, ducând la creşterea preţurilor şi la erodarea puterii de cumpărare a chinezului de rând. Apoi, armistiţiul încheiat cu SUA în războiul comercial dintre cele două puteri este unul fragil. Preşedintele american Donald Trump este notoriu pentru impredictibilitatea sa.
În urmă cu o lună, puţină lume din afara Chinei ştia de Wuhan, oraşul de unde s-au răspândit noul coronavirus şi teama de o nouă pandemie care îşi fac simţită prezenţa peste tot în lume. Acum numele Wuhan este rostogolit prin toată lumea, scrie CNN. Coronavirusul Wuhan este motivul pentru care autorităţile din Hong Kong, din Singapore şi alte state vecine Chinei au anunţat că se aşteaptă la noi lovituri pentru economiile locale dacă virusul paralizează econonia Chinei şi sperie turiştii din regiune. Câteva instituţii de prognoză s-au lansat deja în calcularea impactului pe care epidemia îl poate avea asupra economiei chineze şi a celei mondiale. Momentul apariţiei noii posibile crize nu putea fi mai prost: comerţul mondial se îndreaptă spre primul declin din ultimul deceniu. Povara care apasă pe umerii lui Xi Jinping este enormă. Biroul politic al Partidului Comunist, condus de Xi Jinping, a preluat controlul direct al operaţiunilor de combatere a epidemiei. Premierul Li Keqiang a inspectat personal spitalele din Wuhan.
Autorităţile chineze s-au mobilizat ca pentru război. Prea târziu, spun unii. Nimeni nu putea face mai multe, spun alţii, având în vedere populaţia Chinei şi viteza cu care se poate călători în această ţară, guvernul investind în ultimii ani în dezvoltarea infrastructurii de transport pentru a stimula creşterea economică. Până luni, virusul din Wuhan a infectat aproape 2.750 de persoane şi a ucis cel puţin 80 de oameni, notează Financial Times. Epidemia nu putea lovi într-un moment mai prost nici economia chineză: în preajma Noului An Lunar, când milioane de chinezi călătoresc în ţară şi peste graniţe pentru a se reuni cu familiile lor. Reacţia autorităţilor chineze este fără precedent. Propaganda partidului vorbeşte despre spitale construite şi dotate în timp record cu aparatură şi personal. Wuhan, un oraş cu 11 milioane de locuitori, este practic închis, iar restricţii de mişcare au fost impuse în mai multe oraşe mari chineze. Guvernul a cerut companiilor de transport să returneze banii celor obligaţi să-şi anuleze planurile de călătorie. Administraţia capitalei financiare Shanghai a ordonat companiilor să nu înceapă programul de lucru până pe 9 februarie, în timp ce Suzhou, un important centru industrial, unul dintre cele mai mari din lume, a amânat deschiderea fabricilor pentru muncitorii migratori cu o săptămână. În Suzhou au uzine firme ca Foxconn, contractor pentru iPhone, Johnson & Johnson şi Samsung Electronics. În urmă cu mai puţin de o lună, Wuhan era o destinaţie favorită pentru investitorii chinezi şi străini, atrăgând zeci de miliarde de dolari către cele trei zone naţionale de dezvoltare, patru parcuri de tehnologie şi ştiinţă şi 1.600 de firme şi incubatoare high-tech pe care le are. În decembrie, compania de tehnologie Xiaomi şi-a deschis acolo un nou sediu care ar trebui să se concentreze pe inteligenţa artificială, internetul lucrurilor şi big data. La ultimul recensământ, circa 300 dintre cele mai mari 500 de companii din lume aveau operaţiuni în Wuhan.
Oraşul interzis din Beijing, cea mai populară atracţie turistică a Chinei, a anunţat, fără a da mai multe informaţii, că este închis începând din weekend. Guvernul central a prelungit minivacanţa de anul nou cu trei zile, până pe 2 februarie, pentru a preveni răspândirea virusului. Restricţiile de călătorie, totale sau parţiale, privesc aproape 60 de milioane de persoane şi 15 oraşe.
Pentru a-şi face idee despre pagubele pe care noul coronavirus le-ar putea provoca local şi la nivel global, mulţi analişti se uită la efectele Sindromului Respirator Acut Sever (SARS), care a provocat o epidemie în China în 2002-2003 şi a ucis aproape 800 de oameni în toată lumea. „Economia şi-a revenit atunci rapid“, spune Larry Hu, de la Macquarie Capital, citat de Reuters. „Transportul, restaurantele şi vânzările de retail au fost lovite, dar şocul a produs doar o perturbare de scurtă durată care nu a schimbat trendul general.“ Însă de această dată multe aspecte sunt diferite. În 2002-2003, condiţiile externe erau favorabile economiei, în timp ce acum coronavirusul înteţeşte vântul care bate din faţă, explică strategii de la Nomura. Creşterea PIB a încetinit anul trecut aproape de minimul ultimilor 30 de ani. Dependenţa din ce în ce mai mare a economiei de consum a devenit o mare vulnerabilitate la epidemii. „În China, în 2019 consumul a contribuit cu 3,5 puncte procentuale la creşterea de 6,1% a PIB“, scriu analiştii de la S&P Global Ratings. „Un calcul rapid sugerează că dacă cheltuielile pe servicii scad cu 10%, creşterea PIB se reduce cu 1,2 puncte procentuale.“
Cele mai recente date statistice nu sunt de natură să producă optimism. De obicei, frenezia cumpărăturilor din perioada Noului An Lunar ajută retailerii, companiile de turism şi divertisment. Acum, în prima zi a Noului An, traficul de pasageri s-a prăbuşit cu aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale. Cu multe cinematografe închise, încasările industriei sunt cu peste 99% mai mici decât cele din 2019. Înainte de izbucnirea epidemiei, Economist Intelligence Unit a prognozat o creştere a PIB-ului chinez în 2020 de 5,9%. Însă analiştii avertizează acum că dacă noua epidemie ajunge la nivelul SARS, avansul ar putea încetini la 4,9%.
Impactul bolii asupra creşterii din China se va simţi în economia mondială mai mult decât în 2002-2003, având în vedere că economia chineză contribuie acum mult mai mult la creşterea globală. Şocul zguduie deja pieţele de acţiuni din Occident şi piaţa petrolului. Efectele cele mai acute le vor simţi regiunile unde turiştii chinezi au un aport ridicat la economie cum ar fi Hong Kong, Thailanda, Vietnam, Singapore şi Filipine, potrivit Oxford Economics. Virusul a ajuns deja în mai mult de zece ţări. Pe lângă tragedia umană, astfel de crize consumă din resursele de care un guvern are nevoie pentru alte cheltuieli. De aceea, cele mai mari presiuni le simt economiile sărace. Apoi, mulţi supravieţuitori suferă din cauza efectelor bolii şi ale medicamentelor puternice folosite contra acesteia, devenind astfel mai vulnerabili la foamete şi alte riscuri.
