Soarta politică a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan ar putea depinde de un lucru despre care acesta a încetat să se mai plângă: preţul banilor, scrie Bloomberg. În condiţiile în care rezultatul votului din 16 aprilie privitor la extinderea atribuţiilor preşedintelui este greu de anticipat, Erdogan s-a oprit din a critica banca centrală şi băncile comerciale cu privire la costurile de creditare, pe care acestea le-au împins la un maxim pe cinci ani. Preşedintele turc pariază că orice măsuri menite să stopeze declinul lirei vor conta la vot. Valoarea lirei turceşti în raport cu dolarul este mai mult decât o simplă problemă de ordin financiar în Turcia. Pentru milioanele de alegători turci care îşi amintesc de cât de puternic le-a fost afectat nivelul de trai de devalorizările abrupte ale lirei în ultimele decenii, cursul de schimb este cel mai puternic indicator al stării de sănătate a economiei ţării. Deficitul comercial al Turciei se situează la cel mai ridicat nivel din rândul tuturor celor 50 de economii de top raportat la PIB, iar majoritatea importurilor şi datoriei externe ale ţării sunt exprimate în dolari. Astfel, orice declin abrupt al lirei poate fi dezastruos pentru antreprenorii turci.
„Îmi amintesc cu amărăciune când dolarul a avansat în 1994 şi 2001, businessul meu s-a prăbuşit de ambele dăţi. Susţin noul sistem prezidenţial din toată inima pentru că nu vreau să dau faliment din nouî, spune Ramazan Saglam, un antreprenor turc.
Susţinătorii schimbărilor constituţionale propuse spun că acestea reprezintă singura modalitate de a obşine stabilitatea de care are nevoie societatea şi companiile. Criticii acestora spun însă că un vot pozitiv ar însemna o invitaţie la dictatură.
„Toţi urmăresc cursul de schimb zilnic, iar Erdogan câştigă susţinere atâta timp cât Turcia poate menţine lira stabilăî, spune Wolfgango Piccoli, co-preşedinte al Teneo Intelligence, o firmă de consultanţă pe risc politic. „Problema este însă contextul extern. Nu se poate prezice ce se va întâmplaî.
Când Erdogan s-a născut în 1954, lira era fixată la 2,8 dolari. Până în 2001, era nevoie de 1,55 milioane de lire pentru a cumpăra un dolar, un declin atât de puternic, încât banca centrală a fost nevoită să printeze bancnote de 20 de milioane de lire. Erdogan a luat rapid măsuri de a pune capăt acestei „ruşini naţionaleî după ce a devenit premier în 2003, ştergând şase zerouri şI creând o nouă liră cu o valoare de aproximativ 1,35 dolari în momentul introducerii în 2005.
De atunci, însă, bătălia a fost una dură. Lira a trecut de pragul de 3 dolari anul trecut, apropiindu-se de 4 dolari în ianuarie, ceea ce l-a făcut pe Erdogan să-şi intensifice apelurile către public de a cumpăra dolari şi a pune capăt „tiraniei dolaruluiî.
Odată cu apropierea referendumului, autorităţile se străduiesc să găsească noi modalităţi de a impulsiona lira. Chiar şi banca centrală independentă a venit cu măsuri neortodoxe. Toate iniţiativele, dublate de ceea ce ministerul de finanţe a descris drept condiţii externe favorabile, au contribuit la stoparea declinului lirei. Aceasta a adăugat peste 7% din 11 ianuarie, când a atins un minim istoric de 3,9415 în raport cu dolarul.
„Dacă Erdogan demisionează astăzi, lira se va prăbuşi imediat la 5 dolari. Dar dacă avansează, nimeni nu poate spune că acesta nu are niciun merit. El este căpitanul navei şi lui îi revin atât reuşitele, cât şi eşecurileî, spune un alt antreprenor turc.
