Business Internaţional

Preşedintele BCE nu s-a ridicat la nivelul promisiunilor. Mario Draghi a anunţat doar că instituţia va reîncepe să cumpere datorii, dar în condiţii mai stricte

Preşedintele BCE nu s-a ridicat la nivelul promisiunilor. Mario Draghi a anunţat doar că instituţia va reîncepe să cumpere datorii, dar în condiţii mai stricte

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene. Foto AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

03.08.2012, 00:05 523

După ce a promis că va face totul să salveze euro, pre­şedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a indicat doar că instituţia este pregătită să repornească programul prin care achiziţionează datorii de pe piaţa secundară pentru a reduce costurile de finanţare ale statelor cu probleme financiare. Promisiunea a făcut ca discursul lui Draghi să fie poate cel mai aşteptat al unui şef al BCE de la începutul crizei financiare.

Draghi a spus că va elabora în urmă­toarele săptămâni un set de măsuri necon­venţionale adiţionale pentru a proteja moneda unică şi a permite dobânzilor re­duse ale BCE să-şi facă efectele în eco­nomie, scrie The Wall Street Journal.

"Consiliul guvernator, în virtutea mandatului de a menţine stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi având în vedere independenţa în determinarea politicilor monetare, va efectua operaţiuni pe piaţa deschisă de o amploare suficientă pentru a-şi atinge obiectivele", a declarat bancherul după ce BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,75%.

El a cerut politicienilor europeni să activeze fondurile de bailout ale zonei euro pentru ca acestea să cumpere obligaţiuni suverane, dar a avertizat că sprijinirea guvernelor va veni în schimbul unor condiţii stricte. Draghi a atenţionat, de asemenea, că Italia şi Spania va trebui să ceară ajutor pentru a obţine asistenţă din partea fondurilor de bailout sau a BCE.

Banca a achiziţionat deja obligaţiuni în valoare de 210 miliarde euro emise de Grecia, Portugalia şi Irlanda, iar mai târziu de Spania şi Italia. Analiştii apreciază că pentru următoarea campanie instituţia va trebui să aducă programul la o scară mult mai mare pentru a avea efecte notabile pentru reducerea costurilor de finanţare ale Spaniei şi Italiei. Ei cred că BCE ar trebui să facă acest program nelimitat şi permanent. Germania nu priveşte cu ochi buni aceste achiziţii, dar nu le-a impiedicat. Însă banca va interveni pe piaţă doar dacă ţara respectivă a cerut mai întâi ajutor de la fondurile de bailout. Spania a rezistat până acum îndemnului de a cere ajutor de frica pieţelor.

Ce mai poate face BCE pentru a salva euro?

Instituţia ar putea acorda licenţă bancară fondului permanent de bailout al zonei euro ESM, ceea ce i-ar permite facilităţii să se împrumute de la banca centrală şi să preia rolul de creditor de ultimă instanţă pentru statele cu dificultăţi financiare, dar solvente precum Italia şi Spania. O astfel de măsură va avea un impact uriaş, scrie The Telegraph. Premierul italian Mario Monti a declarat că un astfel de pas va urma cu siguranţă, dar opoziţia puternică a Germania va prelungi timpul de aşteptare. Draghi a spus că este surprins de atenţia dată acestei idei.

Banca centrală ar putea recurge la un program de stimulare cantitativă (quanti­tative easing). Până în prezent BCE a refuzat să ia în considerare ideea stimulului monetar printr-o astfel de acţiune, care ar presupune ca obligaţiunile din zona euro să fie achiziţionate cu masă monetară nou-cre­ată. Germania, din nou, se opune ideii.

Totodată, BCE ar putea lua în consi­derare o nouă rundă de operaţiuni de refinanţare pe termen lung după ce le-a furnizat deja băncilor 1.000 de miliarde de euro pentru a preveni îngheţarea pieţei interbancare şi astfel o nouă criză financiară. Condiţiile de creditare ar putea fi relaxate pentru a facilita accesul băncilor la finanţare în speranţa că banii vor ajunge în economia reală.

BCE ar putea opta pentru reducerea şi mai mult a dobânzilor, dar analiştii consideră că o astfel de măsură ar avea efecte limitate.

Mobilizare generală

Fondul Monetar Internaţional, prin directorul general Christine Lagarde, a promis că nu va lipsi de sprijin Grecia şi că Spania aplică reformele pe care instituţia i le-ar fi cerut dacă Madridul ar fi cerut asistenţă financiară internaţională.

"FMI nu pleacă niciodată de la masa negocierilor. În prezent suntem în Grecia şi discutăm cu autorităţile de acolo", a spus Lagarde, citată de Thomson Reuters.

Liderii greci au acceptat să aplice noi măsuri de austeritate pentru a reduce cu 11,5 miliarde euro cheltuielile în 2013 şi 2014, aşa cum au cerut creditorii internaţionali. Unul dintre partidele de guvernământ a renunţat la ideea ca reducerile să fie eşalonate pe o perioadă mai mare.

Jyrki Katainen, premierul Finlandei, una dintre ţările care negocieză cel mai dur condiţiile de bailout ale statelor cu probleme, le-a cerut liderilor europeni să pună capăt "mentalităţii panicoase" de pe pieţele financiare din cauza căreia costurile de finanţare ale Italiei şi Spaniei au atins cote alarmante.

"Situaţia generală este atât de serioasă încât pieţele financiare nu preţuiesc complet ceea ce ţara a făcut sau va face. Trebuie ca economia de piaţă să funcţioneze din nou pe pieţele financiare", a spus Katainen după o întâlnire cu premierul italian Mario Monti.

Miercuri, SUA au îndemnat din nou Europa la acţiune, secretarul Trezoreriei Timothy Geithner cerându-le liderilor din zona euro să ia măsuri pentru reducerea dobânzilor în economiile care se refor­mează. De asemenea, preşedintele Barack Obama a discutat prin telefon cu omologul francez Francois Hollande, cerând, de asemenea, eforturi mai mari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO