După ce preşedintele băncii centrale americane Ben Bernanke a indicat că cea mai mare economie a lumii nu este suficient de sănătoasă pentru a retrage stimulentele ieftine, preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul şcolit în SUA Mario Draghi, a deschis uşa unor noi împrumuturi ieftine pentru bănci pentru a ţine sub control dobânzile şi a proteja anemica revenire economică din Europa.
„Suntem pregătiţi să utilizăm orice instrument, inclusiv noi împrumuturi pe termen lung pentru bănci dacă va fi nevoie, pentru a ţine dobânzile pe termen scurt de pe piaţa banilor la nivelurile justificate de evaluările noastre privind inflaţia pe termen mediu“, a declarat Draghi în faţa parlamentarilor europeni, atenţionând astfel că dobânzile prea mari pot duce inflaţia la cote prea mici.
Oficiali ai BCE au avertizat înainte de discursul preşedintelui instituţiei că dobânzile ridicate de pe pieţele banilor duc la creşterea costurilor de finanţare suportate de bănci, scrie agenţia Thomson Reuters.
Spre sfârşitul anului 2011, la începutul mandatului său de preşedinte al BCE, Draghi a acţionat pentru a se asigura că băncile au acces la finanţare în condiţiile în care pieţele interbancare se blocau din cauza lipsei de încredere. BCE a alimentat sistemul bancar cu peste 1.000 de miliarde de euro prin două operaţiuni de creditare pe trei ani. Trei ani este un termen de scadenţă mai mare decât cele stabilite în mod normal de BCE. Drept urmare, băncile din zona euro au ajuns să aibă lichiditate în exces de peste 800 miliarde de euro la începutul anului trecut, notează The Wall Street Journal.
La acea vreme, acesta a fost cel mai agresiv program prin care BCE răspundea crizei care a izbucnit în Grecia în urmă cu aproape patru ani. Draghi, venit în funcţie în noiembrie 2011, a numit programul „Marea Bertha“, făcând aluzie un celebru tun uriaş din Primul Război Mondial. Împrumuturile au ajutat băncile comerciale să refinanţeze ieftin obligaţiuni proprii de sute de miliarde de euro în 2012. De asemenea, prin aceste lichidităţi au fost reduse randamentele obligaţiunilor guvernamentale, băncile cumpărând cu banii BCE datorii ale statelor din zona euro.
Cel mai agresiv program de creditare, de care au profitat mai ales băncile şi mai puţin economia
Rambursarea anticipată a acestor credite a redus excesul de lichiditate la 225 miliarde de euro, aproape de nivelul de 200 miliarde euro despre care BCE a spus că ar putea fi punctul de la care dobânzile de pe pieţe încep să crească spre principala dobândă de refinanţare stabilită de instituţie, acum de 0,5%.
Draghi consideră că plata înainte de termen reprezintă un „semn bun“ că instituţiile financiare sunt mai puţin dependente de BCE pentru finanţare.
Criticii atrag atenţia că din lichiditatea oferită ieftin de BCE băncilor prea puţină a ajuns să alimenteze economia reală, băncile preferând să-şi păstreze banii chiar în depozitele BCE.
Chiar Draghi a explicat acum că îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare pentru bănci nu se reflectă încă în volumul creditării. El a asigurat însă că BCE este hotărâtă să menţină dobânzile la nivel redus atât timp cât este necesar.
„În timp ce rambursarea creditelor este cu siguranţă un semn de normalizare, reducerea excesului de lichiditate poate mări presiunile care împing dobânzile“, a spus preşedintele BCE.
Analiştii atenţionează că dobânzile mari pe termen scurt sunt un pericol pentru revenirea economiei din zona euro, abia ieşită din recesiune.
Pentru a relaxa şi mai mult condiţiile de creditare, BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară de la 0,5% la 0,25%. În SUA, această dobândă este apropiată de zero.
„Menţionarea la propriu a liniilor de creditare pe termen lung arată că BCE este foarte prudentă în legătură cu perspectiva economică a zonei euro“, spune Nick Stamenkovic, analist la RIA Capital Markets.
Comentariile lui Draghi au avut efect imediat asupra costurilor de finanţare în zona euro. Yieldurile obligaţiunilor scadente la 10 ani ale Spaniei şi Italiei, titluri considerate ca riscante, s-au redus.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu randamentele obligaţiunilor germane, etalonul de stabilitate în zona euro.
În privinţa euro, analiştii de la Fxstreet.com consideră că până când politicile BCE şi Fed se vor alinia, euro ar putea da dovadă de slăbiciune în faţa dolarului.
Draghi încurajează UE să creeze un lichidator bancar unic
UE ar trebui să insite pe planurile de a crea un Mecanism Unic de Lichidare care să intervină atunci când o bancă ajunge în pragul falimentului, a afirmat preşedintele BCE Mario Draghi.
În prima etapă, autorităţile naţionale va trebui să fie pregătite să finanţaze costurile stabilizării unei bănci ajunse în pragul falimentului, a spus Draghi, citat de Bloomberg. Rolul BCE ar fi să analizeze situaţia financiară a băncilor din zona euro, în condiţiile în care va deveni de anul viitor autoritarea unică de supraveghere bancară. Planurile actuale, propuse de Comisia Europeană, prevăd activarea Mecanismului de Lichidare bancară la începutul anului 2015 şi construirea unui fond de lichidare în următorii zece ani cu contribuţia băncilor. Draghi consideră că ar fi mai bine ca fondul să ajungă la capacitate maximă mai devreme, altfel costurile susţinerii băncilor ar fi suportate tot de guverne.
Bancherul a asigurat că BCE poate stabili când o bancă ar trebui să intre în lichidare şi va juca rolul de „observator“ pentru ceea ce se va întâmpla apoi.
„BCE nu ar trebui şi nu va avea nimic de-a face cu acest fond“, a spus Draghi. El a subliniat că la început fondul nu ar trebui alimentat “gratuit, ci cu bani împrumutaţi“, care ar urma să fie înapoiaţi pe măsură ce în sistem intră contribuţiile băncilor.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
