Business Internaţional

Presa maghiară scrie că „până şi în România“ salariul minim este mai mare decât în Ungaria. Premierul Orban promite majorări uriaşe, la fel şi guvernul Poloniei, iar creşteri vor şi sindicatele bulgare

Premierul Ungariei ,Viktor Orban, a anunţat creşteri uriaşe ale salariului minim pe economie, echivalente în total cu 20%, şi are motive să facă acest lucru. În primul rând, salariul minim brut la el în ţară este sub cel din România, fiind mai mare doar decât cel din Bulgaria. Apoi, evaluată în euro, spre deosebire de România, remuneraţia a scăzut anul trecut, în pandemie, odată cu depreciere forintului şi accelerarea inflaţiei. Şi, nu în ultimul rând, Ungaria are alegeri generale anul viitor. Şi Polonia se îndreaptă spre alegeri parlamentare, dar în 2023, însă şi acolo guvernul a propus o majorare a salariului minim, cu 7%.

Politicile salariale sunt chestiuni delicate pentru statele est-europene deoarece, pe de o parte, costurile reduse cu forţa de muncă sunt un avantaj major în faţa competiţiei în atragerea de investitori care creează locuri de muncă, iar pe de altă parte veniturile mici au încurajat forţa de muncă să  emigreze în ţări care oferă oportunităţi de viaţă mai bune. Exodul muncitorilor duce, în anumite condiţii, cum ar fi creştere economică accelerată, la crearea de penurii de forţă de muncă, o consecinţă fiind presiuni salariale în sus, însă pe termen lung are ca efect stagnarea progresului economic şi social. În actuala criză, ajustarea politicilor salariale a devenit o problemă presantă şi din cauza inflaţiei energice, care erodează puterea de cumpărare a populaţiei.

În cel mai nou studiu al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Trai şi de Muncă, pe scurt Eurofound, o agenţie a UE, Ungaria se plasează pe penultimul loc în Uniune la salariul minim brut pe economie la începutul anului 2021, cu o valoare de 467 de euro pe lună, în scădere cu peste 4% faţă de anul anterior. În urma ei se află doar Bulgaria, cu un salariu de 332 de euro, iar în faţă România, cu 472 de euro, în creştere cu 1,3% faţă de 2020. Nu toate statele din UE au salarii minime pe economie, aşa că doar ţările care au (în număr de 21) sunt incluse în clasament.

Dintre economiile mari, pe primul loc este Olanda, cu un salariu de 1.685 euro. Dintre ţările est-europene, cele mai bine clasate sunt Slovacia - 623 euro - şi Polonia - 614 euro. Aceste salarii nu sunt cel mai bun indicator al avuţiei sau bunăstării, însă arată locul ţărilor pe harta protecţiei sociale, a costurilor cu forţa de muncă şi a sărăciei. Bulgaria este considerată cea mai săracă economie din UE, iar Olanda una dintre cele mai bogate. Guvernul maghiar al lui Orban a încurajat cu generozitate companiile industriale străine să-şi deschidă fabrici acolo şi astfel, cu timpul, ţara sa a devenit un centru european al industriei auto. Însă şi economia a devenit dependentă de sector.

Criticii spun că subvenţiile oferite de guvern pentru salarii coloşilor industriali străini au făcut ca multe dintre locurile de muncă astfel create să devină prea scumpe pentru a mai avea justificare economică.

În anii trecuţi, angajaţii fabricilor unor constructori auto de renume, precum Audi, au reuşit să forţeze creşteri salariale prin greve care au uimit Europa.

Ei au fost ajutaţi şi de faptul că Ungaria se confrunta cu o penurie de forţă de muncă din ce în ce mai acută. Însă în jurul fabricilor de maşini s-au creat ecosisteme întregi de producători şi furnizori de componente unde locurile de muncă, fiind vorba adesea de muncă la banda de producţie, sunt mai slab plătite.

Acum, când pandemia pare că dă înapoi, iar guvernul insistă pe redeschiderea economiei, Orban le spune ungurilor că Ungaria îşi recuperează locurile de muncă pierdute mai rapid decât ţările din zona euro. Circa 4,5 milioane de persoane au de muncă în Ungaria de azi, cu doar 50.000 mai puţini decât în aceeaşi perioadă din 2019, a explicat el. Iar rata şomajului în Ungaria este de 4,3%, faţă de 8% dincolo, scrie Daily News Hungary.

Ungaria are un sistem atipic de măsurare a şomajului şi angajărilor, mulţi analişti spunând că este unul înşelător, însă în Europa de Est şomajul este de mult timp mai scăzut decât în zona euro, unde pieţele muncii din ţări ca Spania, Grecia şi Italia nu şi-au mai revenit niciodată din criza financiară anterioară. Orban a promis că pandemia poate fi transformată într-o oportunitate de a crea până la finalul anului de două ori mai multe locuri de muncă decât a distrus virusul.

De asemenea, a asigurat că ţinta sa este de a majora salariul minim pe economie la 200.000 de forinţi (575 euro) pe lună, într-o singură etapă sau mai multe. Însă acest nivel tot este unul dintre cele mai joase din UE, în timp ce Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai mari inflaţii. Tot Orban a avertizat că majorări salariale prea rapide ar putea împovăra excesiv IMM-urile, ceea ce ar descuraja crearea de locuri de muncă. Ulterior, el a spus că în privinţa ritmului de creştere va fi consultată opinia publică. Creşterile pot fi însoţite de reduceri considerabile de taxe pentru IMM-uri.

Decizia lui Orban pare ciudată în contextul în care anterior a spus că stabilirea salariului minim este o chestiune care ţine de înţelegerile dintre angajat şi angajator, iar creşteri de o asemenea amploare sunt neobişnuite. Creşterea totală avută în vedere ar fi de 20%. De remarcat în clasamentul Eurofound este că Ungaria este singura ţară în care salariul minim a scăzut în pandemie. Hungary Today observă că „până şi în România“ salariul este mai mare decât în Ungaria.

În Polonia, guvernul a propus săptămâna aceasta creşterea salariului minim cu 7% începând de anul viitor, la 3.000 de zloţi (de la 618 euro la 663 euro). Presa locală arată că o parte semnificativă din această majorare ar fi înghiţită de inflaţie, care a ajuns la 5%, iar creşterea în sine ar deveni o povară pentru multe firme deoarece nu toate sectoarele şi-au revenit din criză. În Bulgaria, unde recent a început campania electorală, unul dintre cele mai puternice sindicate a insistat pe faptul că salariul minim trebuie să urce cu 17,5%, la 764 leva (390,6 euro), în 2022.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.