Cercetătorii chinezi anunţă, marţi, că au reuşit primul experiment biologic pe Lună, seminţe de bumbac încolţite, acesta fiind unul dintre testele desfăşurate în cadrul misiunii Chang'e-4, pe partea nevăzută a satelitului natural al Pământului, potrivit bbc.com.
Agenţia spaţială chineză a şi publicat imagini cu realizarea cercetătorilor, seminţe de bumbac ce au încolţit.
Sonda Chang'e-4, care a ajuns pe partea nevăzută a satelitului natural al Terrei pe 3 ianuarie, avea la bord, într-un container sigilat, exemplare de floră şi faună din şase specii/ soiuri - bumbac, rapiţă, cartof, creson, musculiţă de fructe şi drojdie -, cu scopul de a crea o minibiosferă, unde să se dezvolte primele plante pe Lună. Seminţele de bumbac au încolţit după ce specialiştii de la centrul de pe Terra au transmis comanda ca acestea să fie udate cu apă.
Premiera este considerată un pas important în explorarea spaţială pe termen lung, care include şi călătorii pe Marte. Ideea este ca astronauţii să îşi producă hrana în spaţiu şi să reducă timpul pierdut cu realimentarea de pe Terra, în condiţiile în care călătoria pe Marte durează aproximativ doi ani şi jumătate.
Cercetătorii au reuşit deja să cultive plante pe Staţia Spaţială Internaţională, dar niciodată pe Lună.
În urmă cu câteva zile, China a făcut publice şi primele imagini panoramice de pe partea ascunsă a Lunii. Agenţia spaţială chineză a publicat imagini panoramice la 360 de grade realizate de camera video instalată pe sonda Chang’e 4, care arată o suprafaţă gri şi plină de cratere a Lunii.
Imaginile au fost transmise prin intermediul satelitului Queqiao şi vor permite cercetătorilor să realizeze o analiză preliminară a zonei unde a fost plasată sonda, potrivit presei chineze.
Sonda lunară Chang'e-4 - numită astfel după zeiţa Lunii în mitologia chinezească - a fost lansată, cu ajutorul unei rachete Long March-3B, în decembrie, de la baza spaţială Xichang, din sud-vestul Chinei.
Chang'e-4 a ajuns pe 3 ianuarie pe partea nevăzută a Lunii - iar China a devenit astfel prima ţară din lume care a reuşit o asemenea performanţă - şi a trimis la momentul respectiv o primă imagine satelitului Queqiao, care asigură comunicarea cu centrul de comandă de pe Terra, a anunţat Agenţia spaţială chineză.
După aselenizare, Chang’e 4 a eliberat un rover, Yutu 2, care are ca scop explorarea suprafeţei Lunii.
Guvernul de la Beijing investeşte miliarde de dolari în programul său spaţial, având în plan lansarea unei staţii spaţiale cu echipaj uman până în 2022, dar şi trimiterea de astronauţi pe Lună.
Chang'e-4 este a doua sondă spaţială trimisă de China pe Lună, după roverul Yutu (Iepurele de jad), care a aselenizat în 2013.
Chang'e-4 va efectua şase experimente concepute de cercetătorii chinezi şi patru străine, inclusiv studii privind radiofrecvenţa joasă, care au ca scop rezolvarea problemelor legate de comunicare cu partea ascunsă a satelitului. De asemenea, sonda va efectua teste privind radiaţiile şi structura minerală, potrivit agenţiei de stat Xinhua, care citează conducerea Agenţiei spaţiale din China.
În 1959, Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a obţinut primele imagini cu partea nevăzută a Lunii.
China a pregătit această misiune, una foarte dificilă din punct de vedere tehnologic, timp de mai mulţi ani. Una dintre provocările majore a fost sistemul de comunicaţii, rezolvată de China prin lansarea, în mai 2018, a satelitului Queqiao pe orbita Lunii, acesta acţionând ca intermediar între satelit şi Terra.
De asemenea, instrumentele cu care este dotată sonda au fost concepute astfel încât să reziste fluctuaţiilor de temperatură mari între noaptea lunară - minus 173 de grade Celsius - şi zi - 127 de grade Celsius.
Guvernul de la Beijing plănuieşte să lanseze o altă sondă lunară, Chang'e-5, spre sfârşitul acestui an, pentru a colecta mostre şi a le trimite pe Terra.
Totodată, între marile ambiţii spaţiale ale Chinei se numără un lansator reutilizabil, până în 2021, o bază lunară şi un rover marţian.
