După catastrofa cauzată de prăbuşirea podului din oraşul italian Genova, autorităţile din unele state din Balcani au început să verifice cât de sigure le sunt propriile infrastructuri de transport, scrie Balkan Insight.
Premierul bulgar Boiko Borissov a cerut administraţiei sale să efectueze reparaţii la poduri bulgăreşti şi să vină cu soluţii noi pentru repararea podurilor vechi şi periculoase mai bine decât unu câte unu. În februarie 2017, un element al tunelului Echemişka din nordul Bulgariei s-a slăbit şi a căzut pe o maşină, omorând o femeie de 64 de ani.
Accidentul a determinat guvernul să ceară o inspecţie generală, prin care s-a stabilit că 16 din cele 34 de tuneluri verificate de Agenţia de Infrastructură Rutieră prezintă riscuri de accidente de la moderat la ridicat. Între timp, în Bosnia şi Herţegovina, Osman Lindov, profesor la facultatea de transport din Sarajevo, a avertizat că structurile rutiere mai vechi de 40 de ani prezintă riscuri de siguranţă.
„Există poduri, tuneluri şi viaducte pe reţeaua principală de drumuri care sunt periculoase“, a spus Lindov. Viceministrul transporturilor din Croaţia Zeljko Uhlir a asigurat că întreţinerea podurilor din ţara sa se face constant şi la standarde ridicate. Însă el a recunoscut că sunt unele probleme, în special cu Podul Libertăţii din Zagreb, construit în 1950. Podul este cunoscut pentru blocurile de beton care se desprind din el ocazional. În Serbia, guvernul a cerut inspectarea tuturor podurilor cu lungimi mai mari de 100 de metri.
