Jurnalistul danez Jakob Sheikh a scris un reportaj despre prietenul său din copilărie, Amir, care s-a transformat dintr-un băiat empatic şi politicos într-un jihadist extremist dispus să omoare oricând în numele lui Allah şi să îşi dea viaţa pentru gruparea teroristă de care aparţine. Amir a accept ca jurnalistul să scrie în ziarul danez Politiken despre el, sub protecţia anonimatului:
„Eu şi Amir suntem prieteni din copilărie. Am crescut împreună în acelaşi cartier din vestul capitalei Copenhaga. Ne-am jucat în aceeaşi curte, mergeam la fotbal împreună pe stadionul de pe strada Saxogade şi ne cumpăram gumă albastră cu abţibilde cu lupători americani de wrestling de la chioşcul de ţigări de pe strada New Carlsberg.”, scrie jurnalistul.
„Acum amândoi avem 27 de ani. Amir a fost născut cu câteva luni mai devreme decât mine. În copilărie aveam aceleaşi interese legate de sport şi jocuri pe calculator. Ca şi mine, Amir are o mamă daneză şi un tată pakistanez. Taţii noştri provin din aceeaşi regiune din Pakistan, oraşul militar Rawalpindi ” explică el.
Amir şi Jacob au avut acelaşi trecut, au fost educaţi în aceleaşi instituţii şi la un moment dat vedeau lumea prin aceiaşi ochi. Între timp lucrurile s-au schimbat radical, a descoperit jurnalistul după ce l-a întâlnit întâmplător pe Amir în cartierul din care proveneau:
„Amir prietenul meu din copilărie a devenit un jihadist. Băiatul politicos şi plin de empatie a omorât în numele lui Allah. Eu în schimb m-am angajat ca jurnalist şi scriu despre oamenii ca el.” a explicit în reportajul său jurnalistul danez.
Amir a plecat în Siria pentru că se simţea neputincios. Pe laptopul său din apartamentul cu două camere din Copenhaga, Amir a „săpat adânc” pe internet după materiale video cu războiul civil din Siria. În viziunea sa, peste tot era aceeaşi poveste: Musulmani suniţi nevinovaţi sunt omorâţi, persecutaţi, violaţi, torturaţi şi mutilaţi în timp ce restul lumii stă şi se uită. Acelaşi lucru se întâmpla în Irak, Afghanistan, Gaza şi în Balcani.
„Am fost în Siria, prietenul meu, şi am să mă întorc curând. Aceia sunt fraţii mei musulmani şi surorile mele care mor acolo. Este datoria mea să-i ajut. Este datoria mea elimin necredincioşii. Dacă stau acasă, Allah mă va pedepsi. Nu plănuiam să plec, pur şi simplu aşa a fost să fie.” a spus Amir prietenului său journalist.
Aşa că în noiembrie 2013 Amir a plecat spre Siria. La început avea sarcini uşoare: să livreze arme, apă şi generatoare pentru 25 de luptători. Mulţi dintre ei nu erau sirieni, ci danezi şi suedezi, fapt cofirmat şi de serviciile secrete care au spus ca 100 de danezi au plecat să lupte în Siria.
Juranlistul a povestit că Amir a renunţat la şcoală de meserii la 17 ani, unde studia mecanică. Pe atunci el visa să îşi deschidă propriul magazin de maşini sport. După divorţul părinţilor săi, nu s-a mai înţeles deloc bine cu părinţii şi fratele său aşa că a început să găsească înţelegere altundeva, şi anume la moscheea de pe strada Amerikavej. Acolo a învaţat că lucrurile sunt fie corecte, fie greşite fără nuanţe de gri, ci doar negru sau alb.
„Ei erau foarte buni cu mine Nu ştiam nimic atunci, iar ei m-au învăţat multe. Atunci am văzut că multe persoane din jurul meu nu trăiau conform legilor lui Allah.” Atunci a început să aibă neînţelegeri cu mama sa care fuma şi care îşi câştiga existenţa ca barmaniţă. Şi tătăl său era musulman, dar nu atât de fanatic încât să nu accept acest lucru. În urma conflictelor dintre cei doi, mama lui Amir i-a zis să nu mai dea pe acasă până nu învaţă să o accepte aşa cum este, precum face şi ea în cazul său.
„Vezi tu, e acum ori niciodată. Avem şansa să devenim buni musulmani. În Siria avem un Califat acum, datorită Statului Islamic. Este datoria unui musulman să emigreze în ţara de origine. Sunt mii de musulmani acolo, şi Siria a devenit o ţară frumoasă cu un stil de viaţa islamist. Oamenii pot să îşi trăiască viaţa în conformitate cu legile lui Allah„ i-a spus Amir prietenului său din copilărie.
Amir a calculate că este nevoie de 4 secunde din momentul în care iasă glonţul din armă până când cade omul mort la pâmânt. Prima dată când a numărat cele 4 secunde a fost într-o dimineţă friguroasa de martie în Aleppo din nordul Siriei, când au fost atacaţi de forţele armate ale preşedintelui Bashar Assad. 10 persoane au fost ucise atunci:
„Îi mulţumeam lui Allah că au murit. Le loveam trupurile şi le murdăream cu propriul lor sânge. Sunt nişte animale care merită să moară, nişte câini, ştii? Îţi spun, eram cu adevărat fericit de fiecare dată când omoram un „rafidah” (denumire peiorativă pentru şiiţi). Simţeam o mare, mare bucurie.” i-a spus Amir, jurnalistului.
În lumea lui Amir, eroii sunt musulmanii suniţi extremişti care luptă să transfome globul într-un Califat Islamic. Duşmanii sunt infidelii sau necredincioşii, care în viziunea lui sunt nişte buruieni care trebuie să dispară de pe faţa Pămâtului.
Reportajul poate fi citit integral aici:
