Guvernul francez se pregateste sa sprijine propunerile pentru o reforma fundamentala a Bancii Centrale Europene (BCE), relateaza BBC News.
Schimbarile ar simplica procesul greoi de luare a deciziilor care se practica in prezent in cadrul BCE si ar permite bancii sa se miste mai rapid atunci cand se pune problema reducerii ratei de referinta a dobanzii.
O alta schimbare vizeaza felul in care BCE priveste inflatia, inlaturand un alt obstacol din calea reducerii ratei. In timp ce Statele Unite continua sa duca o politica monetara activa, ajungand saptamana trecuta la o rata a dobanzii reala negativa, BCE isi reafirma vigilenta in ceea ce priveste inflatia. "Preturile la petrol si costurile salariale sunt primordiale pentru ca inflatia sa ramana sub 2%", este de parere Wim Duisenberg, presedintele BCE.
Saptamana trecuta Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobabzii neschimbata, la nivelul de 3,25% pentru a unsprezecea luna consecutiv, in ciuda deteriorarii accentuate a economiei Germaniei si a unei reduceri semnificative a ratei de referinta din Statele Unite.
Pozitia Frantei in privinta reformei BCE este cruciala deoarece se asteapta ca Jean-Claude Trichet, un francez, sa devina noul presedinte al BCE, dupa ce mandatul lui Wim Duisenberg se va termina in iulie.
Schimbarile sunt propuse de catre Consiliul de Consultanta Economica al Frantei aflat in jurisdictia directa a prim-ministrului francez, Jean Pierre Raffarin, despre care se crede ca sprijina destul de mult aceste reforme.
In propunerea lor, economistii francezi sustin ca BCE ar trebui sa-si inlocuiasca politica de control a inflatiei care in prezent se axeaza pe doua coordonate principale si include calcule complexe pentru stabilirea politicilor monetare care nu se mai folosesc aproape nicaieri in lume, cu o marja numerica mai mare, care sa urmareasca o pozitionare a inflatiei intr-un interval de la 1% la 4%, fata de obiectivul actual de a mentine inflatia la nivelul de 2% sau chiar mai mic.
De asemenea, in raportul economistilor francezi se spune ca board-ul BCE, care este deja format din sefii celor 12 banci centrale ale tarilor din zona euro, va deveni si mai greoi dupa largirea uniunii, cand alte 10 tari vor intra in Uniunea Europeana. Ei sugereaza in loc o comisie mica pentru politici monetare, ca cea de la Banca Angliei, care are responsabilitatea de a stabili rate ale dobanzii care sa fie in concordanta cu politica monetara.
In plus, BCE este angajata intr-o disputa apriga cu guvernul Germaniei asupra Pactului de Crestere si Stabilitate. Germania, care a insistat sa introduca o prevedere finala, atunci s-a adoptat euro, prin care tarile aderente erau obligate sa respecte limite bugetare stricte, se afla in postura de a nu mai putea respecta aceste limite.
Este putin probabil ca economia Germaniei sa arate vreun semn de crestere in acest an, iar anul viitor probabil ca va creste cu mai putin de 1%. Deficitul bugetar al Germaniei este asteptat sa creasca pana la 3,7%, trecand de limita de 3% prevazuta in Pactul de Crestere si Stabilitate. Guvernul german, cat si alti economisti, sunt de parere ca Pactul este prea rigid si ar trebui revazut tinand cont de faptul ca deficitul bugetar creste intotdeauna pe timp de recesiune economica. Pe de alta parte, BCE si multe din tarile mai mici din zona euro se opun cu indarjire acestei propuneri. Aceasta neintelegere este principalul motiv pentru care ECB refuza sa reduca rata dobanzii.
Posibila reforma la Banca Centrala Europeana
Raluca Mirescu
Guvernul francez se pregateste sa sprijine propunerile pentru o reforma fundamentala a Bancii Centrale Europene (BCE), relateaza BBC News.
Schimbarile ar simplica procesul greoi de luare a deciziilor care se practica in prezent in cadrul BCE si ar permite bancii sa se miste mai rapid atunci cand se pune problema reducerii ratei de referinta a dobanzii.
O alta schimbare vizeaza felul in care BCE priveste inflatia, inlaturand un alt obstacol din calea reducerii ratei. In timp ce Statele Unite continua sa duca o politica monetara activa, ajungand saptamana trecuta la o rata a dobanzii reala negativa, BCE isi reafirma vigilenta in ceea ce priveste inflatia. "Preturile la petrol si costurile salariale sunt primordiale pentru ca inflatia sa ramana sub 2%", este de parere Wim Duisenberg, presedintele BCE.
Saptamana trecuta Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobabzii neschimbata, la nivelul de 3,25% pentru a unsprezecea luna consecutiv, in ciuda deteriorarii accentuate a economiei Germaniei si a unei reduceri semnificative a ratei de referinta din Statele Unite.
Pozitia Frantei in privinta reformei BCE este cruciala deoarece se asteapta ca Jean-Claude Trichet, un francez, sa devina noul presedinte al BCE, dupa ce mandatul lui Wim Duisenberg se va termina in iulie.
Schimbarile sunt propuse de catre Consiliul de Consultanta Economica al Frantei aflat in jurisdictia directa a prim-ministrului francez, Jean Pierre Raffarin, despre care se crede ca sprijina destul de mult aceste reforme.
In propunerea lor, economistii francezi sustin ca BCE ar trebui sa-si inlocuiasca politica de control a inflatiei care in prezent se axeaza pe doua coordonate principale si include calcule complexe pentru stabilirea politicilor monetare care nu se mai folosesc aproape nicaieri in lume, cu o marja numerica mai mare, care sa urmareasca o pozitionare a inflatiei intr-un interval de la 1% la 4%, fata de obiectivul actual de a mentine inflatia la nivelul de 2% sau chiar mai mic.
De asemenea, in raportul economistilor francezi se spune ca board-ul BCE, care este deja format din sefii celor 12 banci centrale ale tarilor din zona euro, va deveni si mai greoi dupa largirea uniunii, cand alte 10 tari vor intra in Uniunea Europeana. Ei sugereaza in loc o comisie mica pentru politici monetare, ca cea de la Banca Angliei, care are responsabilitatea de a stabili rate ale dobanzii care sa fie in concordanta cu politica monetara.
In plus, BCE este angajata intr-o disputa apriga cu guvernul Germaniei asupra Pactului de Crestere si Stabilitate. Germania, care a insistat sa introduca o prevedere finala, atunci s-a adoptat euro, prin care tarile aderente erau obligate sa respecte limite bugetare stricte, se afla in postura de a nu mai putea respecta aceste limite.
Este putin probabil ca economia Germaniei sa arate vreun semn de crestere in acest an, iar anul viitor probabil ca va creste cu mai putin de 1%. Deficitul bugetar al Germaniei este asteptat sa creasca pana la 3,7%, trecand de limita de 3% prevazuta in Pactul de Crestere si Stabilitate. Guvernul german, cat si alti economisti, sunt de parere ca Pactul este prea rigid si ar trebui revazut tinand cont de faptul ca deficitul bugetar creste intotdeauna pe timp de recesiune economica. Pe de alta parte, BCE si multe din tarile mai mici din zona euro se opun cu indarjire acestei propuneri. Aceasta neintelegere este principalul motiv pentru care ECB refuza sa reduca rata dobanzii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
