Business Internaţional

Popularitatea lui Putin este erodată de problemele economice ale Rusiei

Vladimir Putin conduce Rusia ca premier sau ca preşedinte din 1999.

Vladimir Putin conduce Rusia ca premier sau ca preşedinte din 1999.

Autor: CătăIina Apostoiu

03.02.2016, 00:05 959

Gref, fost ministru al economiei în anii 2000, spune că Rusia a căzut în categoria ţărilor care nu au reuşit să se adapteze provocărilor economice şi tehnologice.

Deşi a deschis un nou centru de presupusă excelenţă tehnologică de ordinul milioanelor de dolari în Skoklovo în 2010, Rusia nu a reuşit până acum să se transforme într-o rivală a Silicon Valley din SUA.

Se pare că investitorii ruşi preferă să-şi plaseze banii în companii tech străine, miliardarul Alisher Usmanov investind mai multe zeci de milioane de dolari în Uber, potrivit Moscow Times.

Viktor Vekselberg, miliardar şi preşedinte al Skolkovo Foundation, a achiziţionat la rândul său o participaţie minoritară în compania americană de media Gawker Media.

Deşi fiecare investeşte unde vrea, acestea sunt cele mai recente exemple de investiţii ruseşti în companii tech din afara Rusiei, ilustrând lipsa de în­credere în piaţa locală.

Iar totul se întâmplă exact într-o perioadă în care nevoia de investiţii locale este foarte mare. După cum avertizează Gref, în lipsa unor restructurări masive şi a unor investiţii considerabile în instituţii de stat şi educaţie, Rusia va rămâne în urmă, în timp ce alte ţări avansează cu paşi mari, iar rezultatul la nivel economic va fi unul semnificativ. În acest moment, rubla rusească este în criză, situându-se la aproape jumătate din valoarea pe care o avea înainte de a-şi începe deprecierea la sfârşitul anului 2014.

Deşi mulţi spun că situaţia se aseamănă cu colapsul economic din 1998, când inflaţia a urcat la 300%, şeful băncii centrale ruse spune că acest lucru nu este adevărat.

Totuşi, guvernul pregăteşte un buget de austeritate, iar Gref spune că rata de creştere în 2016 va fi apropiată de zero.

În acelaşi timp, Rusia este pe cale să-şi ducă producţia de ţiţei până la cel mai ridicat nivel de la destrămarea Uniunii Sovietice, însă prăbuşirea preţurilor petrolului, sancţiunile occi­dentale şi restrângerea activităţilor de explorare ameninţă industria petrolieră a ţării şi ridică semne de întrebare le­gate de capacitatea acesteia de a susţine în continuare ambiţiile preşe­dintelui Vladimir Putin pe plan local şi extern.

Însă austeritatea se face deja simţită. Cu câteva săptămâni în urmă, membrii serviciilor de urgenţă din Moscova au anunţat că nu au fost plătiţi. Producătorul auto AvtoVAZ a anunţat că va introduce săptămâna de lucru de patru zile, reducând salariile angajaţilor cu 20%, pentru a compensa scăderea vânzărilor.

Ca urmare a sancţiunilor impuse Rusiei, a prăbuşirii preţurilor petrolului şi a deprecierii rublei, preţurile ali­mentelor au crescut cu aproximativ 30%, în timp ce salariile reale au scăzut cu 9,5% anul trecut.

Oamenii încep să resimtă presiunile, iar sondajele de opinie reflectă acest lucru. Potrivit Levada, popularitatea preşedintelui Putin a scăzut pentru prima dată de la anexarea Crimeei în 2014 la 82%. Deşi rata este încă impresionant de ridicată, aceasta a consemnat o scădere de aproape 8 puncte de la maximul atins în iunie 2015.

Întrebaţi dacă Rusia merge în direcţia corectă, numai 45% din participantţii la sondajul realizat de Levada au răspuns afirmativ, în scădere cu 21 de puncte faţă de iunie 2015.

Pentru a redresa situaţia, guvernul a anunţat că va investi miliarde de ruble în crearea de locuri de muncă şI alte măsuri de stabilizare a economiei, însă ridicarea sancţiunilor ar contribui de asemenea la reducerea presiunilor.

Ridicarea sancţiunilor înseamnă totuşi că Rusia va trebui să-şi ducă la îndeplinire partea sa din acordul de la Minsk. Viitorul lui Putin ar putea depinde de acest lucru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO