Business Internaţional

Pliva, de la institut de stat la gigant farmaceutic zonal

Pliva, de la institut de stat la gigant farmaceutic zonal
16.06.2003, 00:00 17



Imaginati-va, din pozitia de manager, ca dupa decenii intregi de dominatie comunista, tara dumneavoastra intra in plin razboi civil ce reduce populatia de la 25 la 3 milioane de locuitori. In acelasi timp, principala destinatie a exporturilor tarii-Uniunea Sovietica, se prabuseste.



Aceste circumstante nu sunt nici pe departe favorabile unor planuri ambitioase de a concura cu cele mai mari companii farmaceutice ale lumii capitaliste.



Totusi, Zeljko Covic, presedinte si director executiv al companiei croate Pliva, (initialele reprezinta, in mod anacronic acum, Institutul de Stat pentru Productia de Medicamente si Vaccinuri), a reusit sa treaca peste acest gen de obstacole pana acum, indreptandu-se catre urmatoarea etapa. Covic a invatat cum sa obtina succesul in ciuda conditiilor adverse. #leadend#



Au trecut 10 ani de cand Covic a preluat conducerea companiei Pliva. Covic a parasit compania, pe atunci detinuta de stat, in 1991, frustrat de conservatismul acesteia, si a fost timp de doi ani membru al consiliului orasului Zagreb.



"Acolo am invatat cum sa fii politician, cum sa convingi oamenii," arata Covic.



Covic a realizat ca industria farmaceutica se globalizeaza si ca Pliva ramasese cu mult in urma. In urmatorii doi ani, compania a devenit una internationala. Covic a atras personal strain cu experienta la Zagreb, in ciuda faptului ca orasul a fost la un moment dat lovit de rachetele sarbe. In acelasi timp, Covic a convins guvernul sa privatizeze organizatia, eliminand jumatate din cele 7.000 de locuri de munca.





Concentrarea pe medicamente



Acum, compania are din nou 7.000 de angajati, dar jumatate dintre acestia nu sunt croati. Comitetul executiv al directorilor este de asemenea alcatuit in procent de 50% din straini, iar intrunirile consiliului de conducere sunt tinute in limba engleza, rapoartele interne fiind elaborate in aceeasi limba.



In anul 1996, compania a fost acceptata la bursa londoneza, reflectand succesul inregistrat de companiile din fostele state comuniste in ceea ce priveste stabilirea unor noi standarde de transparenta.



Impreuna cu noua sa echipa, Covic a schimbat modul de a face afaceri al companiei. In ciuda obiectiilor, au fost vandute rentabilele divizii de produse alimentare si de cosmetice ale companiei, cu scopul concentrarii pe medicamente. Linia de produse a companiei consta in principal din produse generice, pentru ca se spunea ca acesta este singurul domeniu in care pot avea succes companiile din fostele state comuniste. Costurile si baza de cunostinte necesare pentru a putea concura cu companiile occidentale in descoperirea de noi medicamente pareau mult prea mari.



Dar Pliva dispunea de un produs foarte puternic, antibioticul azythromycin, in prezent unul dintre cele mai des prescrise antibiotice. In 1986, Pfizer a semnat un contract de comercializare a acestui produs in Europa de Vest si America de Nord, ceea ce dus la cresterea veniturilor companiei.





"...daca ne-am fi aflat in America"



Multi manageri s-ar fi bucurat pur si simplu de acest succes, sau ar fi investit profitul in piata genericelor. Covic, insa, a ales o alta alternativa. In ultimul deceniu, fondurile obtinute au fost canalizate in doua directii: cercetare si dezvoltare pe de o parte si o strategie agresiva de achizitii pe de alta parte.



In apropiere de sediul companiei Pliva din Zagreb se afla cladirea institutului de cercetare al companiei, deschis catre sfarsitul anului trecut. Contrastul dintre tehnologia ultramoderna ce caracterizeaza acest institut si birourile greoaie ale directorilor creeaza impresia ca in cazul Pliva cei 400 de oameni de stiinta si cercetatori reprezinta elita.



"R&D este ceea ce ne diferentiaza de ceilalti din regiune," arata Covic.



Radan Spaventi, directorul departamentului de stiinta al Pliva explica faptul ca oamenii de stiinta de aici au descoperit un tratament posibil pentru sindromul intestinului iritabil, o noua terapie anti-cancer, desi acestea nu au fost inca lansate. Insa, "nici unul din aceste produse nu sunt apreciate cum ar fi fost daca ne-am fi aflat in America", spune Covic.



Lazard Capital Markets anticipeaza ca aceste produse vor genera venituri in valoare de 1 miliard de dolari pana in 2010, suma egala cu profitul actual al companiei.





O companie globala



Insa, atragerea de personal din strainatate nu este suficienta pentru a transforma compania intr-una internationala. A doua directie catre care s-a orientat Covic consta intr-un plan agresiv de achizitii, compania cheltuind cateva sute de milioane de dolari pentru a achizitiona 10 companii mai mici din Europa si America. Acestea vor reprezenta puncte de legatura cu cele mai mari piete farmaceutice ale lumii.



Misiunea companiei este aceea de a combina aceste filiale diverse si de a forma o companie globala. "Combinarea acestei diversitati multiculturale poate spori sau micsora valoarea companiei," declara Zelimar Vuksic, presedintele diviziei de produse farmaceitoce a companiei. Compania a organizat cursuri in acest sens, alcatuind si o echipa care sa se ocupe de personalul provenit de la companiile achizitionate.



Un succes recent a fost crearea unui program de software in care sunt oferite informatii detaliate pacientilor si medicilor prin intermediul unui website interactiv. Sidmark, filiala americana a companiei, este incantata de acest program si doreste o versiune pentru piata americana. Pe de alta parte, Alan Shepperd, vice-presedinte pentru Europa de vest, crede ca Pliva va afla multe lucruri despre descentralizare de la noile sale filiale.



Pliva a invatat cum sa abordeze noile culturi din lunga sa relatie cu Pfizer si prin intermediul studiilor realizate in colaborare cu compania britanica GlaxoSmithKline. Obiectivul cercetarilor efectuate impreuna cu GSK este crearea unei noi generatii de produse anti-infectioase si un potential succesor al antibioticului azythromycin.



In primii zece ani, Pliva a inregistrat un succes neasteptat. Acum, insa, compania se confrunta cu noi provocari. Va reusi oare Pliva sa se dezvolte organic la fel de rapid pe cat s-a dezvoltat prin intermediul achizitiilor, acesta fiind noul obiectiv al lui Covic? O alta intrebare este ce efect va avea asupra companiei aderarea Croatiei la Uniunea Europeana. In prezent, legislatia locala permite dezvoltarea genericelor intr-un ritm mai rapid decat in alte parti din Europa occidentala, insa aceasta legislatie ar putea disparea in urma aderarii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO