Politica deschiderii comerciale şi diplomatice spre est a Ungariei împlineşte un deceniu, iar guvernul condus de Viktor Orban anunţă că, în sfârşit, aceasta începe să dea roade. Strategia gândită să diversifice comerţul extern al ţării şi să reducă dependenţa de UE a adus Ungaria mai aproape în principal de regimuri considerate autoritare, cum de altfel este văzut şi cel de la Budapesta, dar într-o măsură mai mică.
Recent, la sesiunea de înfiinţare a consiliului de afaceri ungaro-uzbec găzduită de capitala Uzbekistanului, ministrul maghiar al afacerilor externe Péter Szijjártó a declarat că nivelul ridicat de cooperare comercială şi economică dintre Ungaria şi Uzbekistan justifică pe deplin decizia Budapestei de a lansa politica deschiderii către Est.
Spre exemplu, anul trecut, când economia mondială se prăbuşea, comerţul cu Uzbekistan a crescut cu 38%, o viteză fără precedent, la peste 115 milioane de dolari, a explicat Szijjártó. Însă statul asiatic este doar exemplul cu care se laudă guvernul maghiar. Anul acesta şi anul trecut a fost observată o intensificare a activităţii diplomatice a Ungariei în regiune: Azerbaidjan, Pakistan, Kazahstan, Vietnam şi nu în ultimul rând China, forţa dominantă din regiune.
De remarcat este interesul Ungariei de a participa la reconstrucţia enclavei Nagorno-Karabah, disputată militar de Azerbaidjan şi Armenia. Budapesta pare să fie mai apropiată de Azerbaidjan, stat bogat în gaze naturale. Activitatea diplomatică mai intensă în Asia poate fi asociată cu declaraţiile de anul trecut ale guvernatorului băncii centrale ungare György Matolcsy, care a spus că „era atlantică este pe cale să apună“ şi că Eurasia este în ascensiune.
Datele statistice oficiale ale Ungariei arată că în perioada 2015-2020 au crescut exporturile ungare către Afganistan, în acest caz chiar considerabil, Armenia, Kazahstan, Coreea de Sud, Malaysia, Pakistan, Palestina, Singapore, Siria, şi în acest caz foarte mult deşi ţara a fost devastată de război, Taiwan, Thailanda, Turcia, Uzbekistan şi China. Au scăzut cele către Azerbaidjan, Bangladesh, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Turkmenistan.
În ceea ce priveşte Uzbekistanul, ministrul Szijjártó a anunţat că este în pregătire un proiect semnificativ de cooperare care implică utilizarea sistemelor de răcire ale companiei maghiare Heller-Forgo la centrala nucleară care se construieşte în ţara asiatică. Proiectul va creşte exporturile maghiare la mult peste 200 de milioane de dolari, scrie Hungary Today.
Apoi, Ungaria va lansa în curând patru proiecte de investiţii în agricultură şi industria alimentară uzbecă totalizând 150 de milioane de dolari pentru producţia de ulei vegetal şi nutreţuri pentru animale şi ameliorarea raselor de animale.
Szijjártó a amintit că de când autorităţile uzbece au relaxat regulile pentru înregistrarea medicamentelor produse în Ungaria, vânzările farma maghiare au ajuns la 60-70 mil. dolari pe an. Compania maghiară Richter este prezentă pe piaţa de acolo de 25 de ani. Consiliul de afaceri ungaro-uzbec este compus din 27 de companii maghiare şi 58 de firme uzbece.
Ungaria şi-a deschis o ambasadă la Taşkent în urmă cu patru ani. Vizita lui Szijjártó în capitala uzbecă a dat roade: guvernele celor două ţări au semnat 95 de acorduri, companii maghiare urmând să modernizeze sectoare strategice din Uzbekistan.
În vizită la Taşkent a fost şi premierul Ungariei Viktor Orban.
Separat, luna trecută, guvernul din Pakistan a invitat companiile maghiare să investească în parteneriate cu companii pakistaneze care să funcţioneze în zonele economice speciale create în Coridorul economic China-Pakistan. Ministrul de externe pakistanez Shah Mahmood Qureshi a lăudat experienţa firmelor maghiare în agricultură, producţia de alimente, protecţia mediului, managementul apei, educaţia vocaţională, inginerie şi planificare urbană. În 2020, comerţul dintre cele două state a crescut cu 12%. Potrivit lui Péter Szijjártó, grupul maghiar de petrol şi rafinare Mol este unul dintre cei mai mari investitori străini din Pakistan.
De asemenea, Mol a investit peste 200 de milioane de dolari în Kazahstan, unde explorează un noi câmp gazeifer. Tot acolo, Richter îşi extinde cota de piaţă. Exporturile Ungariei către această ţară au crescut cu aproape 70% anul trecut. În martie, ministrul Péter Szijjártó a efectuat o vizită şi în Azerbaidjan, ţară cu care Ungaria vrea să încheie anul acesta un acord de furnizare de gaze naturale. Ministrul maghiar, care a mizat pe reconstrucţia teritoriilor Nagorno-Karabah disputate de azeri şi armeni, a fost însoţit de şefii a şase companii ungare cu experienţă în construirea de drumuri şi căi ferate, în agricultură, managementul apei şi iluminat public.
În conflictul din Nagorno-Karabah, Budapesta îi susţine pe azeri. Péter Szijjártó a fost luna trecută şi la Tbilisi, capitala Georgiei, de unde a făcut cunoscut lumii sprijinul Ungariei pentru integrarea europeană a acelei ţări. În acest sens, guvernul ungar a trimis în Georgia „experţi în integrare“. Ironia este că guvernul lui Viktor Orban vrea pentru ţara sa mai puţină integrare în UE. Companiile ungare din industria farma Richter şi Egis sunt printre cele mai mari de pe piaţa georgiană, iar Wizz Air este lider pe segmentul său.
Toate aceste vizite au fost marcate de deschiderea de linii de credit de către Eximbank din Ungaria pentru finanţarea cooperării comerciale bilaterale: de 100 de milioane de dolari în cazul Uzbekistanului, 83 de milioane de dolari pentru Pakistan, 170 de milioane de dolari pentru Kazahstan şi 100 de milioane de dolari pentru Azerbaidjan.
