Economia mondială resimte presiuni în creştere în condiţiile în care creşterea încetineşte, iar tensiunile comerciale au un impact din ce în ce mai dur. Pieţele au fost puternic zguduite de noile date ce au indicat o Germanie în pragul recesiunii şi cel mai lent ritm de creştere al sectorului manufacturier chinez din ultimii 17 ani. Temerile au crescut că economia americană este la rândul ei ameninţată.
Investitorii, speriaţi, au căutat refugiu în titlurile suverane de datorie şi au împins randamentele titlurilor americane de trezorerie pe 30 de ani la minime record. Randamentele titlurilor pe 10 ani au scăzut la rândul lor temporar sub cele ale titlurilor pe doi ani. O astfel de inversiune a fost ultima dată înregistrată în 2007, anunţând în mod corect marea recesiune ce a urmat.
Şi totuşi, unii nu consideră inversarea curbei randamentelor drept un indicator automat al recesiunii, în pofida puterii predictive puternice din trecut a acesteia. Specialiştii consideră că inversiunea este de această dată cel puţin parţial alimentată de unele elemente care nu au fost prezente în cazurile anterioare, potrivit CNBC.
Şi Janet Yellen, fostă preşedintă a Fed, insistă că pieţele greşesc probabil de această dată în a considera inversiunea drept un indicator sigur al recesiunii.
„Istoric, inversiunea este un semnal destul de bun de recesiune, dar nu şi de această dată. Motivul este că există un număr de factori alţii decât aşteptările pieţelor privitoare la direcţia dobânzilor care împing în jos randamentele pe termen lung“, a declarat aceasta.
Pieţele nu sunt sigure însă ce va însemna această inversiune pentru un Fed împărţit între cei care se pronunţă pentru o abordare mai prudentă ce lasă strategii cu mai multă muniţie în caz de criză şi cei care vor acţiuni mai agresive.
Viktor Shvets, de la Macquarie Commodities and Global Markets, susţine că inversarea curbei randamentelor nu prezice absolut nimic.
Privitor la temerile că băncile centrale n-ar avea suficiente instrumente pentru a lupta cu o posibilă criză, Shvets spune că acestea nu au niciun sens.
„Trebuie să fie clar. Băncile centrale nu rămân niciodată fără muniţie. Sunt atât de multe instrumente pe care băncile le pot folosi.“
Ieri, randamentul titlurilor americane de trezorerie pe 30 de ani a scăzut la un minim record, situând-se sub nivelul de 2% pentru prima dată. Randamentele obligaţiunilor din regiunea Asia Pacific au înregistrat la rândul lor scăderi puternice.
Miercuri panica a şters 800 de puncte, sau 3%, din valoarea indicelui bursier american S&P şi l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să dea vina pe banca centrală americană.
„Economia americană nu este imună la încetinirea resimţită la nivel mondial“, arată Kathy Bostjancic, economist în cadrul Oxford Economics, potrivit The New York Times.
Bank of America Merrill Lynch consideră că SUA au una la trei şase de a intra în recesiune în următorul an, citând factori ca producţia industrială şi vânzările auto mai slabe.
Valurile de şoc nu sunt numai un indicator al impactului războiului comercial pornit de preşedintele american Donald Trump, ci ar putea complica capacitatea acestuia de a duce mai departe conflictul. De la începutul acestuia, preşedintele a avut un aliat puternic: economia americană, ce afişa creşteri trimestriale de 3,5%. Creşterea încetineşte, însă, atingând 2,1% în ultimul trimestru, iar estimările pentru trimestrul actual sunt şi mai scăzute.
„Curbele randamentelor indică clar faptul că recesiunea este aproape o realitate, iar investitorii sunt disperaţi“, spune Chris Rupkey, economist la MUFG Union Bank, potrivit Reuters.
Piaţa obligaţiunilor americane atrage fonduri în creştere din partea investitorilor în condiţiile în care există din ce în ce mai puţine active cu randamente pozitive în care se pot parca banii la nivel mondial, potrivit lui Richard Kelly, strateg în cadrul Dominion Bank din Toronto.
Obligaţiuni de aproximativ 16.000 de miliarde de dolari au acum randamente negative la nivel mondial, potrivit datelor Bloomberg.
Singurul lucru pozitiv este că amploarea panicii create ar putea alarma băncile centrale, determinându-le să ia măsuri.
Preşedintele Trump a dat vina pentru „nebuna de curbă a randamentelor inversată“ pe banca centrală americană, despre care acesta crede că a majorat dobânzile prea rapid. Reticenţa Fed în a relaxa politica monetară mai agresiv „ne ţine pe loc“, a scris acesta pe Twitter, potrivit Bloomberg.
Fed ar putea resimţi acum presiuni în creştere pentru reducerea dobânzilor. Pieţele anticipează deja o reducere de un sfert de punct procentual luna viitoare, însă banca centrală ar putea fi nevoită să devină mai agresivă dacă slăbiciunea economică persistă, scrie CNBC.
catalina.apostoiu@zf.ro
