Pietele evolueaza rapid. Cu numai un an in urma, investitorii erau obsedati de amenintarea deflatiei. Insa asteptarile inflationiste revenite in actualitate in ultimele doua saptamani au pus o piedica piatei japoneze a actiunilor, care a scazut cu 5,7%, si a determinat indicele american Dow Jones Industrial Average (DJIA) sa inchida sedinta de tranzactionare de miercurea trecuta sub 10.000 de puncte, scrie Financial Times.
Si investitorii in titluri cu venit fix s-au speriat. Randamentele obligatiunilor americane pe 10 ani au crescut cu peste un punct procentual de la mijlocul lunii martie.
Ceea ce a declansat tulburarile de pe aceste piete pare sa fi fost raportul publicat recent privind situatia fortei de munca din SUA, care a indicat o revigorare a acestei piete. Ca urmare, economistii au inceput imediat sa isi modifice estimarile privind momentul cand Fed va decide majorarea ratei de dobanda de referinta.
In acelasi timp, tensiunile din Orientul Mijlociu si cererea globala puternica au mentinut pretul petrolului in jurul valorii de 40 dolari/baril. Acum doua saptamani, guvernatorii bancilor centrale avertizau ca majorarea pretului petrolului ar putea fi un prim semnal a intoarcerii tensiunilor inflationiste.
Insa preturile altor active sugereaza ca este o abordare simplista de a da vina pentru recentele caderi ale cursurilor actiunilor si obligatiunilor pe amenintarea inflatiei. Aurul, folosit in mod traditional ca mijloc de aparare impotriva inflatiei, si-a diminuat valoarea de la peste 420 dolari/uncie la aproximativ 380 dolari/uncie. Intr-adevar, daca excludem pretul petrolului, dupa o lunga cursa ascendenta preturile s-au diminuat. Componenta indicelui calculat de publicatia The Economist formata din preturile metalelor a scazut cu 5,8% in ultima luna.
Nici ultimele evolutii de pe piete nu pot fi considerate drept o fuga a investitorilor spre active cu caracter de "adapost" impotriva tendintei generalizate de scadere a pietelor. Dimpotriva, principalul factor al cresterii volatilitatii pietelor a fost altul.
In ultimul an, investitorii au profitat de dobanzile americane foarte scazute pentru a se imprumuta in dolari si a investi in alte proiecte, cu randamente mult mai ridicate.
Unii au adoptat varianta mai sigura, a achizitionarii obligatiunilor emise de Trezoreria americana, profitand de pe urma diferentei de randament dintre dobanda pe termen scurt si cea pe termen lung. Multi altii s-au aventurat insa si mai departe. De altfel, pentru cei care s-au imprumutat la o dobanda de 1% intr-o valuta care se deprecia, nu a fost dificil sa gaseasca oportunitati de investitii, fie ca acestea erau actiuni ale companiilor din sectorul IT, marfuri sau obligatiuni de pe pietele emergente.
Toate aceste investitii s-au bazat pe ipoteza ca Rezervele Federale vor adopta in continuare o politica monetara destul de expansionista astfel incat sa incurajeze redresarea economica. Pentru o perioada, in martie, investitorii au parut a fi amenintati de o diminuare a cresterii economiei. Insa in aprilie si mai trendul s-a inversat: cresterea economica a fost prea puternica.
O majorare a dobanzilor pana la 1,25% sau 1,5% probabil ca nu va afecta relansarea economiei, insa va face din investitii o actiune mult mai riscanta. Astfel, este normal ca speculatoriisa vrea sa isi lichideze pozitiile, si nici unul dintre acestia nu vrea sa fie ultimul care sa iasa pe usa.
Inchiderea rapida a pozitiilor speculative explica declinul brusc al preturilor aurului si titlurilor de datorie de pe pietele emergente, inregistrandu-se chiar cea mai mare scadere zilnica a burselor din ultimii doi ani. Diferenta dintre randamentele obligatiunilor emise de statele emergente si cele emise de SUA a crescut cu un punct procentual in aceasta luna.
Comportamentul recent al speculatorilor este si un efect al aprecierii bruste a dolarului. Multi comentatori se asteptau ca dolarul sa-si continue caderea in acest an, deoarece deficitul comercial imens al SUA determina cresterea cererii pentru moneda americana. Insa speculatorii au imprumutat dolari pentru a-si finanta pozitiile deschise pe alte piete. In mod normal, daca ei isi inchid aceste pozitii, ei trebuie sa-si rascumpere dolarii. Insa in acest fel a avut loc o apreciere a dolarului, care a cauzat o reactie in lant, lovind alti speculatori.
In plus, eventualitatea unor dobanzi mai ridicate a determinat cresterea numarului celor care realizau depozite in dolari. Efectul net a fost aprecierea dolarului de la 1,28 unitati la un euro in ianuarie pana la 1,187 unitati, iar fata de yenul japonez, de la 103 yeni la inceputul lunii aprilie, la 113,93 unitati cu cateva zile in urma.
Care va fi insa efectul pe termen mai lung pe piete al acestei schimbari a comportamentului investitorilor? Multe depind, evident, de momentul pe care Fed il va alege pentru a modifica dobanzile si de amplitudinea acestei modificari. De asemenea, este important daca revenirea la un nivel mai "normal" al dobanzilor poate fi facuta fara incidente.
Surorile Cenusaresei
Anul trecut, investitorii si-au bazat tranzactiile pe increderea intr-o economie cu o crestere "tocmai potrivita" - nici prea rapida, astfel incat sa cauzeze inflatie sau sa duca la majorarea dobanzilor, nici prea lenta, caz in care ar fi avut loc o scadere a profiturilor companilor. Acum, investitorii par a fi renuntat sa mai creada in povesti cu zane si se tem tot mai mult de surorile urate ale Cenusaresei: inflatia in crestere si avansul mai redus al economiei.
Teama de aceasta combinatie nefericita i-a fortet pe investitori sa isi ajusteze portofoliile. State Street, care monitorizeaza fluxurile de potrofoliu prin intermediul bancilor sale custode din intreaga lume, a observat recent cea mai accentuata crestere a fluxurilor spre actiunile "devensive" (ca de exemplu ale companiilor producatoare de bauturi racoritoare sau tutun) din cel putin ultimii opt ani. Pentru actuala faza al ciclului economiei americane, acest fenomen este unul neobisnuit. In mod normal, cum randamentele obligatiunilor cresc pe fondul estimarilor unei cresteri economice mai rapide, investitorii se indreapta spre actiunile companiilor care evolueaza in ton cu economia, precum cele din industria constructoare de masini.
"Realitatea este ca se anticipeaza o majorare a dobanzilor care afecteaza bursele de valori deja sceptice in privinta cresterii economice", este de parere David Bowers, analist la banca de investitii Merrill Lynch. Estimarile bancii in privinta celui mai important indicator macroeconomic s-au diminuat puternic.
Si consumatorii sunt mai pesimisti. 51% din cei chestionati recent de Gallup prevad o deteriorare a conditiilor economice, fata de 43% care se asteapta la o ameliorare a acestora. Cu o luna in urma, optimistii erau mai numerosi decat cei din tabara adversa.
Unii cred ca pesimismul este exagerat si ca de fapt este vorba de o intoarcere a dobanzilor la niveluri normale. Dobanzile mai ridicate reprezinta un semn de putere, si nu de slabiciune. Cei care inca mai cred in ascensiunea pietelor financiare cred ca investitorii au tras o sperietura zdravana din cauza inflatiei, insa isi vor recapata rapid increderea.
O alta reputata banca de investitii, JP Morgan, afirma: "Anterior, indicele bursier S&P 500 nu a avut tendinta de a scadea in conditiile cresterii dobanzilor si a randamentelor obligatiunilor. In plus, in acest an actiunile sunt sustinute in special de un ritm de crestere al profitului pe actiune estimat la valori in jur de 15%".
Optimistii sustin de asemenea ca amenintarea inflatiei nu este reala. Factorii care au mentinut inflatia la un nivel scazut in ultimii ani urmeaza sa se schimbe. Concurenta din cadrul economiei globale este intensa, China presand asupra preturilor bunurilor industriale, care raman scazute. Gradul de utilizare a capacitatii de productie este inca scazut, in special pe pietele fortei de munca. In SUA, Japonia si Europa (cu exceptia Marii Britanii), oferta de bunuri este inca insuficienta. Teroretic, inflatia ridicata apare numai cand diferenta dintre cerere si oferta dispare.
Destul de ironic este faptul ca aceasta viziune seamana cu cea a unor pesimisti, care sustina ca pietele n-ar trebui sa se teama de o revenire a inflatiei. Pentru cei care anticipeaza cresterea pietelor financiare, preturile ridicate ale marfurilor reprezinta o problema mai mult pentru profiturile companiilor. Cum concurenta in plan global este inca ridicata, companiile nu vor fi capabile sa transfere costurile mai mari de productie asupra preturilor percepute de la clienti.
Intr-adevar, in timp ce pretul mai ridicat al petrolului impinge inflatia in sus pe termen scurt, efectul lor pe termen mediu a fost, prin traditie, deflationist. De fapt, ele actioneaza ca un impozit asupra natiunlor consumatoare de petrol. Cresterea pretului titeiului a precedat recesiunea anilor 1973-1974, cea de la inceputul anilor '80, '90 si incetinirea cresterii economiei mondiale din 2001.
Unii care asteapta scaderea pietelor reamintesc acumularea datoriilor, in special cele ale SUA si ale Marii Britanii, care pe termen scurt au fost benefice pentru economia globala. Ei se tem insa ca bancile centrale, permitand acumularea acestor datorii uriase, au inrautatit lucrurile pe termen lung. Multe din dezechilibrele economiei globale, ca de exemplu deficitul american de cont curent, nu s-au diminuat, la patru ani dupa spargerea bulei speculative.
Datoriile mari implica doua scenarii. Intr-o prima situatie, consumatorii ar putea intra in incapacitate de plata, determinand un val de nerambursari si o recesiune globala. Intr-un al doilea scenariu, guvernele sau bancile centrale vor fi tentate sa evite acest rezultat, permitand cresterea si mai mare a datoriilor.
O alta problema importanta este daca o astfel de schimbare majora a asteptarilor si comportamentului investitorilor poate fi realizata fara victime. Unii reamintesc anul 1994, cand decizia Fed de a majora dobanzile, de la 3 la 6% in 12 luni, a avut ca rezultat cel mai prost an pentru piata obligatiunilor americane. Atunci, ca si acum, multi investitori s-au bazat pe dobanda scazuta pentru a investi bani imprumutati. Cresterea accentuata a randamentelor obligatiunilor a determinat atunci pierderi enorme si falimentul unor asa-numite "hedge funds".
Aceste fonduri joaca si in prezent un rol major, insa pare putin probabil ca vreunul sa fi ajuns la dimensiunea, sau sa inregistreze un grad de indatorare ca cel al Long Term Capital Management, fondul american care a zguduit pietele cand a cazut in 1998. Daca insa de data aceasta vor cadea mai multe fonduri mici, sistemul financiar nu va fi afectat semnificativ.
O mai importanta amenintare la adresa sistemului ar veni din partea bancilor importante, daca acestea ar suferi pierderi semnificative in urma cresterii dobanzilor pe termen scurt, insotite de o scadere a preturilor activelor. Prabusirile bancilor au fost asociate cu recesiunea anilor '30 si cu stagflatia anilor '70. Cu toate acestea, cei mai multi comentatori par sa creada ca riscul din sistemul financiar este mai bine diversificat decat acum 10 sau 20 de ani, astfel ca pierderile se vor imparti la mai multi investitori, de la fonduri mutuale la fonduri de pensii si companii de asigurare.
"Investitorii au facut progrese impresionante in dezvoltarea unor tehnici mai avansate pentru a lua in calcul riscurile unor evenimente extreme sau senzitivitatea la risc", spune Robert Parker, vicepresedinte la Credit Suisse Asset Management.
Nu toata lumea este convinsa de aceste argumente. Unii se tem ca bancile de investitii si-au dedicat mai multe resurse tranzactiilor in ultimii doi ani, devenind astfel mai vulnerabile la un calcul gresit al analistilor lor. Altii arata spre gama larga de produse derivate - ceea ce miliardarul american Warren Buffett numeste "arme financiare de distrugere in masa" - si se tem ca multe pozitii ar putea fi gresit evaluate de traderi si gresit intelese de echipele de management ale bancilor.
Bineinteles, bancile centrale isi vor da seama de pericole. Dupa ce au lasat datoriile sa ajunga la nivelurile actuale, isi vor da seama ca dobanzile mai mari vor submina consumul. In plus, vor mai avea de suferit si pietele financiare, cladite tot pe datorie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
