Pentru Statele Unite, decizia „şoc“ a preşedintelui Rezervei Federale Ben Bernanke de a nu limita lichidităţile ieftine cu care impulsionează economia şi mai ales pieţele pune sub semnul îndoielii strategia de revenire din criză a americanilor şi succesul planurilor lor de până acum, dar pentru dur bătutele pieţe emergente aduce o gură vitală de oxigen. Analiştii spun că de acum costurile de finanţare ale acestora vor scădea, iar monedele lor se vor aprecia. Bursele din întreaga lume au atins deja maximul ultimilor cinci ani.
În aşteptarea reducerii progresive – sugerată chiar de americani – a programului prin care Fed alimentează cu 85 de miliarde de dolari în fiecare lună economia şi pieţele, investitorii s-au retras în masă de pe pieţele emergente, lăsând aceste ţări să înfrunte fără ajutor din afară un exod periculos al capitalului şi deprecieri fără precedent ale monedelor naţionale. Printre cele mai afectate state se numără Turcia şi India. Dar spre surprinderea tuturor, startul nu a fost anunţat în această săptămână de preşedintele Fed, Ben Bernanke, iar analiştii se aşteaptă acum la o revenire de mai multe săptămâni a activelor de pe pieţele emergente.
Costuri de finanţare mai mici pentru toată lumea
„În privinţa pieţelor emergente, deznodământul va fi cât se poate de pozitiv. Nimeni nu se aştepta ca Fed să fie atât de permisiv. Vor urma cu siguranţă două săptămâni bune pentru acţiunile şi monedele pieţelor emergente“, consideră Chris Weston, analist la IG Markets, citat de CNBC. Bernanke şi-a anunţat decizia miercuri, iar ieri monedele Indoneziei, Malaieziei şi Coreei de Sud s-au apreciat cu 1-2% în raport cu dolarul. Lira turcească şi rupia indiană au crescut cu mai mult de 2%.
De la Londra la Tokio şi de la Istanbul la Djakarta investitorii au sărbătorit, lucrativ, perspectiva stimulului american neîntrerupt pentru pieţe.
Indicele MSCI al burselor din întreaga lume a urcat cu 1,2% la maximul ultimilor cinci ani, în condiţiile în care creşterile mari din Asia au fost egalate rapid în Europa, notează Thomson Reuters.
De frenezia de pe pieţe au profitat şi SUA. Yieldurile bonurilor americane de Trezorerie cu scadenţa la zece ani, un indicator al costurilor de finanţare ale acestei ţări, au scăzut cu cel mai accentuat ritm de după 2011 dând startul relaxării condiţiilor de finanţare în întreaga lume deoarece aceste titluri sunt de referinţă pentru costurile de împrumut ale aproape oricărui stat.
„Avem în faţă un protest major al Fed împotriva înăspririi condiţiilor de finanţare“, spune Alan Ruskin, analist de top al Deutsche Bank.
Prognoze mai rele
Bernanke, al cărui mandat la şefia Fed expiră pe 31 ianuarie, a ţinut dobânzile de politică monetară la aproape zero timp de aproape cinci ani şi a umflat balanţa contabilă a băncii centrale americane la nivelul record de 3.660 miliarde dolari prin cumpărarea de bonuri de trezorerie şi obligaţiuni garantate cu ipoteci. El a legat retragerea programului de stimulare al Fed de forţa revenirii economiei şi mai ales de rata şomajului, dând indicii că ar putea da startul retragerii chiar din septembrie. Miercuri, Bernanke a revenit şi a spus că Fed trebuie să-şi orienteze politicile în funcţie de „nevoile economiei“, chiar dacă aceasta surprinde pieţele. Bernanke a explicat acum că politicile vor rămâne stimulatoare chiar şi peste trei ani deoarece economia încă se confruntă cu probleme cauzate printre altele de „efectele continue ale crizei financiare“ şi revenirea lentă a pieţei imobiliare, scrie Bloomberg.
În aceste condiţii, Fed şi-a înrăutăţit proiecţiile de creştere economică pentru acest an de la 2,3 - 2,6% la 2 - 2,3% şi pe cele privind şomajul la 7,1 - 7,3%. Cei mai mulţi oficiali ai băncii centrale cu putere de decizie se aşteaptă ca primele majorări de dobândă să vină în 2015.
Unul din motivele pentru care Fed a lăsat neatinse programul de stimulare şi politica de relaxare ar putea fi creditarea slabă, notează Reuters. În ultimii patru ani creditele şi leasingurile date de băncile comerciale au crescut cu 4%, una dintre cele mai slabe reveniri postrecesiune de după anii 1960, a explicat Paul Kasriel, fost economist-şef al Northern Trust Company. Spre comparaţie, în acelaşi interval, după recesiunea din iulie 1990 – martie 1991, împrumuturile şi leasingurile au crescut de patru ori mai rapid. În ultimele săptămâni, după ce oficialii de la Fed au început să discute despre retragerea stimulentelor, creditarea ipotecară s-a contractat şi dobânzile au urcat, iar creşterea creditării comerciale a încetinit.
Un alt motiv ar putea fi creşterea costurilor de finanţare. Randamentele bonurilor de trezorerie au urcat în această vară în contextul exodului de capital de pe pieţele emergente.
De asemenea, oficialii ar putea fi îngrijoraţi că austeritatea impusă de guvern subminează relansarea economică, în timp ce neînţelegerile dintre politicieni riscă să blocheze funcţionarea guvernului şi să declanşeze un default pe datorie.
„Este extrem de important ca administraţia şi Congresul să găsească împreună o cale a se asigura că guvernul este finanţat, serviciile publice sunt furnizate şi că guvernul îşi achită notele de plată“, a spus Bernanke.
O altă explicaţie, pe care şeful Fed n-ar accepta-o, ar fi că politicile monetare ale băncii centrale nu funcţionează cum ar trebui, potrivit The Wall Street Journal. Dobânzile de aproape zero şi achiziţiile de obligaţiuni au ajutat economia în panica din 2008-2009, dar după cinci ani acestea nu au dus la o revenire rapidă. Pentru că nu au funcţionat îndeajuns de bine, aceste politici trebuie, în concepţia Fed, să continue.
Efectele nedorite ale jocului Fed
Randamentele bonurilor americane de trezorerie cu scadenţa la 10 ani au crescut la aproape 3% pe 5 septembrie, de la 1,9% pe 21 mai, ziua dinaintea discursului în care preşedintele Rezervei Federale Ben Bernanke a sugerat posibilitatea reducerii programului de achiziţie de obligaţiuni. În iunie, echivalentul a 3.000 de dolari s-a evaporat de pe pieţele de acţiuni din întreaga lume în doar cinci zile de când Bernanke a indicat că va da startul retragerii anul acesta, iar programul va fi sistat la mijlocul anului viitor.
Obama ar putea alege prima femeie la conducerea băncii centrale americane
După ce favoritul la preşedinţia Rezervei Federale, fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers, a anunţat că se retrage din cursă, Casa Albă trimite semnale că preşedintele american Barack Obama o va numi la şefia Fed pe Janet Yellen, actualul vicepreşedinte al instituţiei, scrie The Wall Street Journal. Oficiali ai administraţiei discută nominalizarea cu reprezentanţii senatului, potrivit unor surse apropiate situaţiei. Doi democraţi, din tabăra politică a preşedintelui, au spus că numele lui Yellen a ieşit în evidenţă în aceste conversaţii, iar un oficial de la Casa Albă a confirmat că vicepreşedintele Fed este acum favoritul cursei. Ideea că Yellen va prelua conducerea Fed este întărită de atitudinea mai permisivă pe care actualul şef, Ben Bernanke, a avut-o miercuri. Yellen este o adeptă a relaxării cantitative şi a dobânzilor reduse pentru stimularea economiei.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
