Business Internaţional

PIB, indicatorul care nu spune întreaga poveste despre o economie

PIB, indicatorul care nu spune întreaga poveste despre o...

Autor: Catalina Apostoiu

19.12.2017, 00:00 426

PIB-ul, mai mult ca oricare alt indicator, a ajuns să echivaleze cu prosperitatea naţio­nală şi nivelul de trai. Acesta este folosit în diverse formule pentru a compara ţările între ele şi prezentul cu trecutul din punctul de vedere al evoluţiei economice şi al prosperităţii.

Însă PIB-ul nu reflectă multe aspecte importante, scrie Noah Smith, editorialist Bloomberg. Acesta nu ia în considerare timpul liber şi toate activităţile pe care oamenii le fac în afara joburilor. Alţii remarcă faptul că este ignorată şi problema inegalităţii. Câţiva au sugerat ca PIB-ul să fie dublat de indicatori ai fericirii naţionale.

Noah Smith atrage însă atenţia asupra unui aspect considerat de acesta mai prozaic şi mai plictisitor, dar mai subtil şi mai periculos: PIB-nul nu ia în considerare diferenţele de calitate. Iar acestea pot fi consi­derabile. O componentă a PIB este con­sumul. Indiferent dacă plăteşti 500 de dolari pe un telefon de calitate sau unul mai slab, adaugi aceeaşi valoare de 500 de dolari la PIB, însă con­sumatorii obţin probabil mai multă utilitate din produsul de calitate superioară.

Japonia în gene­ral oferă un bun stu­diu de caz cu pri­vire la modul în care dife­renţele de calitate pot trece neobservate în statistici. Statistic, Japonia este consi­derabil mai săracă decât SUA.

Există însă o mulţime de moduri în care datele statistice nu captează modul în care viaţa din cele două ţări diferă. Unele sunt genul de lucruri care nu sunt niciodată mă­surate în statisticile economice, altele re­pre­zentând însă diferenţe care ţin de calitatea bunurilor şi serviciilor pentru care oamenii plătesc, lucruri pe care PIB-ul ar trebui în mod ideal să le măsoare, dar nu o face.

Economiştii pot recurge la paritatea puterii de cumpărare, însă PPP tinde să nu ia în calcul o mulţime de diferenţe de calitate. Economiştii pot ocazional încerca să folosească o tehnică mai sofisticată, denu­mită estimarea he­donică, care încearcă să determine cât sunt oamenii dispuşi să plătească pentru anumite caracteristici ale unui bun sau serviciu, şi mai apoi analizează modul în care aceste carac­teristici se schimbă în timp.

Însă această metodă poate trece cu vederea multe aspecte importante. Chiar atunci când funcţionează, metoda este mai utilă în compararea PIB-ului în timp în cazul unei ţări individuale decât pentru compararea ţărilor.

Astfel, deşi PIB-ul este un bun indicator al diferenţelor economice majore dintre ţările bogate şi cele sărace, scrie editorialistul Bloomberg, acesta nu este foarte util în compararea adevăratei bunăstări a diferitelor ţări în stadii similare de dezvoltare.

Dacă vrei să afli dacă Japonia, SUA, Germania, Coreea de Suds sau alte ţări dezvoltate sunt cu adevărat mai bogate, nu te poţi uita pur şi simplu la PIB-urile acestora. Trebuie de asemenea să trăieşti acolo şi să-ţi dai seama singur, scrie Noah Smith.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO