Vazuta de pe piata financiara insa, situatia poate fi caracterizata oricum numai favorabila nu. Indicii bursieri inregistreaza valori la jumatatea nivelurilor record din luna mai, miliarde de dolari au fost retrase din tara in ultima perioada, iar conditiile de creditare s-au inasprit semnificativ, scrie Financial Times.
"Principala caracteristica a pietei, in acest moment, este ca nimeni nu mai este dispus sa imprumute pe nimeni", a declarat Garegin Tosunyan, directorul asociatiei bancherilor rusi. "Nu este atat o criza financiara, cat una de incredere", a adaugat el.
Pe fondul prabusirii pietelor bursiere internationale, sectorul financiar rus a devenit unul dintre cele mai afectate segmente de declansarea crizei creditelor. Iar pe piata bursiera moscovita, conditiile existente la nivel global nu au facut decat sa exacerbeze o situatie ale carei radacini sunt in mare parte domestice - conflictul ruso-georgian din august.
Tranzactiile efectuate in cadrul principalelor burse rusesti - Micex si RTS - au fost suspendate timp de trei zile consecutive, dupa ce actiunile au inregistrat scaderi puternice in primele ore de tranzactionare. In timp ce traderii se aratau vizibil iritati de situatie, autoritatile si bancheri rusi cautau o solutie pentru rezolvarea crizei.
"Totul este dincolo de orice gandire rationala", spune Sergey Grechishkin, presedintele KIT Finance, o firma de brokeraj care s-a aflat la un pas de prapastia falimentului.
"Actiunile nu mai au aproape nicio valoare, daca luam in calcul ca nimeni nu vrea sa mai cumpere, dar toti care le detin vor sa vanda", a adaugat el.
Presedintele Dmitri Medvedev si bancherii centrali inceraca sa stopeze declinul prin efectuarea de infuzii de lichiditate zilnice pe piata bancara, dar mare parte din bani raman blocati pe piata si nu ajung in conturile bancilor de investitii care au atat de mare nevoie de ei.
Singurul lucru pe care presedintele rus l-a spus dupa declansarea crizei si care ar fi putut tempera temerile investitorilor a fost faptul ca autoritatile nu vor efectua nicio actiune precipitata in acest caz.
"In ciuda solutiei militare din cazul conflictului cu Georgia, niciunul dintre principiile economice nu va fi schimbat", a declarat Medvedev. "Nu va exista o schimbare a prioritatilor. Nu avem nevoie de o militarizare a economiei, de o economie controlata de stat", a adaugat el.
Tocmai solutia militara a fost insa cea care a determinat investitorii straini sa se retraga de pe piata moscovita, lasand in urma dezastrul. Condamnarea interventiei militare in Georgia de catre Occident a generat un val de reticenta din partea investitorilor in ceea ce priveste integrarea Rusiei pe o piata globalizata. Razboiul a adus si mai multa popularitate nationalistilor rusi, insa ar putea discredita gruparea liberala, aflata in coalitia de guvernare si care a reprezentat o voce puternica a reformarii economice in perioada mandatului de presedinte al lui Vladimir Putin.
Chris Weafer, strategul-sef al bancii de investitii Uralsib, da vina pe ceea ce el numeste "politicofobie" pentru actualul climat economic. "Multi dintre investitori sunt preocupati de modul in care va evolua strategia politica dupa razboiul din Georgia", a declarat Weafer.
Multi rusi considera insa ca intreaga situatie actuala poate fi pusa pe seama crizei financiare ce a urmat prabusirii pietei ipotecare americane si care a condus la colapsul mai multor institutii financiare din Statele Unite si Europa.
"Suntem parte a unei economii globale, iar aceste miscari sunt strans legate de ceea ce se intampla pe pietele externe", a declarat premierul Vladimir Putin. "Turbulentele nu sunt nici pe departe legate de criza din Caucaz", a adaugat el.
Ultimele zile de aur ale bursei moscovite au fost inregistrate in mai, cand investitorii au invadat piata ruseasca pe fondul alegerii lui Medvedev - vazut drept un om politic moderat - in functia de presedinte al tarii. Analistii vedeau noua administratie ca pe cea care avea sa duca Rusia spre urmatoarea treapta a dezvoltarii economice.
In numai cateva luni insa optimismul s-a evaporat complet. La sfarsitul lui mai, lucrurile au inceput sa se inrautateasca in momentul in care partenerii rusi ai British Petroleum in cadrul joint-venture-ului TNK-BP au inceput sa puna presiune asupra companiei britanice, iar guvernul a dat impresia ca nu poate sau nu vrea sa intervina pentru a apara cea mai importanta investitie britanica pe piata ruseasca. Pe fondul escaladarii crizei, directorul executiv al joint-venture-ului, Robert Dudley, a parasit Rusia exprimandu-si nemultumirea pentru pozitia adoptata de autoritati.
Un nou semn de intrebare pentru investitorii straini a venit imediat dupa plecarea lui Dudley. Prezent la o reuniune a executivilor din industria metalifera, Putin l-a criticat aspru pe Igor Zyuzin, proprietarul producatorului de otel Mechel, care lipsea insa de la reuniunea respectiva. Piata a vazut in acest episod un semnal de alarma, iar valoarea actiunilor Mechel - listate pe Bursa din New York - s-a prabusit cu 50% pe fondul temerilor investitorilor privind soarta companiei.
Ulterior, autoritatile antitrust au inceput sa investigheze operatiunile marilor companii miniere, banuite de o majorare artificiala a preturilor, in incercarea de a combate presiunile inflationiste. Investitorii au inceput sa exprime temeri potrivit carora guvernul ar putea impune limite de pret, micsorandu-le implicit profiturile.
Pentru unii, razboiul din Georgia a fost ultima lovitura. Teama de vointa arbitrara a Kremlinului a determinat multi dintre investitorii straini sa renunte la toate operatiunile din Rusia.
Analistii estimeaza ca in saptamanile care au urmat declansarii conflictului militar din Caucaz nu mai putin de 21 mld. dolari au fost retrase de pe piata ruseasca.
Acestei presiunii s-a adaugat si prabusirea pietelor bursiere internationale, dar mai ales scaderea pretului petrolului, materie prima pe care Rusia se bazeaza pentru a-si mentine in echilibru sistemul fiscal. Ministrul de finante de la Moscova a declarat pe 16 septembrie ca in cazul unei deprecieri a pretului petrolului sub 70 dolari pe baril, Rusia va inregistra un deficit bugetar.
In acelasi timp, prabusirea pietei de actiuni va avea cu siguranta un impact semnificativ asupra cresterii economice a tarii, in conditiile in care accesul la fonduri se face din ce in ce mai dificil.
Consumatorii rusi ar putea fi - dupa investitorii locali - urmatoarea categorie puternic afectata de situatia de pe piata bursiera.
Stabilitatea rublei face insa ca acestia sa simta efectele negative ale crizei bursiere doar in cazul in care falimentul unor institutii bancare va conduce la pierderea economiilor populatiei sau in cel in care economia va inregistra o scadere dramatica a ritmului de crestere.
Totusi, sunt foarte putini cei care se asteapta la o asemenea situatie.
"Nu cunosc vreun economist care sa estimeze o crestere economica aferenta anului acesta mai mica de 6%", a declarat Cliff Kupchan, analist la Eurasia Group in New York.
"Iar faptul ca nu se va inregistra o crestere de 8% este probabil un lucru bun, avand in vedere accelerarea din ultima vreme a preturilor", a adaugat el.
Cu numai sase luni in urma analistii indrazneau sa-si puna o intrebare extrem de dificila: vor fi capabile pietele emergente sa evite turbulentele de pe pietele internationale si sa devina un rai al investitorilor? Rezervele uriase de materii prime detinute de aceste tari si cresterea economica puternica inregistrata in ultimii ani pareau sa indice un raspuns pozitiv la aceasta intrebare.
Acum insa orice urma de speranta intr-o decuplare a economiilor emergente de restul lumii s-a evaporat.
Acum insa orice urma de speranta intr-o decuplare a economiilor emergente de restul lumii s-a evaporat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
