Preţurile petrolului au crescut cu peste 45% în primele şase luni ale anului, ajungând la 80 de dolari pe baril pentru prima dată în mai mult de doi ani şi jumătate. Mulţi analiştii de pe Wall Street cred că pieţele de ţiţei ar putea urca şi mai mult în lunile următoare, scrie CNBC.
Referinţa internaţională Brent s-a tranzacţionat vineri la 75,76 dolari pe baril, în scădere cu aproximativ 0,11%. Petrolul a înregistrat câştiguri de peste 45% până la sfârşitul lunii iunie, de la 51,80 dolari/baril la 1 ianuarie.
West Texas Intermediate, referinţaa pentru petrolul american, s-a tranzacţionat la 74,28 dolari la Londra, în scădere cu aproape 0,1%. WTI a înregistrat o creştere de peste 51,4% în primele şase luni ale anului.
Analiştii atribuie majorările de preţuri unei combinaţii de factori, inclusiv lansarea vaccinurilor Covid-19, o reducere treptată a restricţiilor şi reducerile masive de producţie ale OPEC +.
Privind în perspectivă, Goldman Sachs vede preţurile Brent în medie peste 80 dolari în al treilea trimestru, cu potenţiale creşteri „mult peste” nivelul respectiv, pe măsură ce cererea revine.
JPMorgan se aşteaptă ca preţurile ţiţeiului să intre „decisiv” în zona celor 80 de dolari pe baaril în ultimele trei luni ale anului.
Analiştii de la Bank of America susţin că preţurile Brent ar putea atinge 100 de dolari în vara anului viitor, ceea ce ar însemna o revenire la trei cifre, pentru prima dată din 2014.
Toate cele trei agenţii de prognoză din lume - OPEC, International Energy Agency şi US Energy Information Administration - se aşteaptă ca o recuperare bazată pe cerere să se producă în a doua jumătate a anului 2021.
Tamas Varga, analist petrolier la PVM Oil Associates, spune că stocurile la nivel mondial şi regional au scăzut până acum în acest an, susţinând preţurile petrolului. „Această tendinţă va continua în restul anului”, a adăugat el.
Cu toate acestea, o serie de incertitudini continuă să tulbure perspectivele. Răspândirea variantei delta de Covid-19 la nivel mondial a exacerbat îngrijorările cu privire la o scădere a cererii de petrol, iar potenţialul exporturilor iraniene care revin pe piaţă rămâne neclar.
Restricţiile reînnoite şi creşterea costurilor au dus deja la o creştere mai lentă a producţiei în China, de exemplu.
Joi, OPEC şi partenerii săi, o alianţă denumită adesea OPEC +, au amânat luarea unei decizii cu privire la creşterea livrărilor de petrol. Surse au declarat pentru Reuters că Emiratele Arabe Unite au blocat un plan de reducere imediată a reducerilor de aprovizionare.
Grupul de producători dominat de Orientul Mijlociu se va întâlni din nou săptămâna viitoare.
Chris Midgley, şef global de analiză la S&P Global Platts, a declarat că reuniunea OPEC + va avea o „influenţă puternică” asupra preţurilor petrolului, deoarece rezultatul va avea impact asupra ofertei de luna viitoare.
