Business Internaţional

Pericolele inflaţiei mici sunt mai mari ca niciodată după cel de-al Doilea Război Mondial

Inflaţia va încetini anul acesta sub pragul de 2% în Canada, Franţa, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite, ţările membre ale grupului G7 al economiilor dezvoltate, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată după cel de-al Doilea Război Mondial, estimează analiştii, care avertizează că băncile centrale trebuie să colaboreze pentru a împiedica economia mondială să cadă într-o spirală deflaţionistă.

Principalul obiectiv al băncilor cen­tra­le din ţările G7 este să asigure stabi­li­ta­tea preţurilor şi să menţină inflaţia aproa­pe de 2% pentru a oferi certitu­di­nea de care mediul privat şi consu­ma­to­rii au nevoie pentru a-şi face pla­nuri si­gu­re pe termen scurt, scrie The Telegraph.

Ţările dezvoltate sunt obiş­nui­te cu de­flaţia „bună“, care de­scrie scă­de­rea pre­ţurilor în anu­mi­te sec­toare datorită creş­terii com­petiţiei între companii, îmbu­nă­tă­ţirii productivităţii şi eficien­ţei şi ofertei mai mari. În aceste con­diţii, pre­ţurile mici înseamnă putere de cum­pă­rare mai mare pen­tru popu­laţie şi prospe­ritate mai multă. Eco­nomiştii încep să-şi facă griji atunci când pre­ţu­rile încep să scadă la scară largă. Aceas­ta este deflaţia „rea“, cau­za­tă de creşte­rea economică sla­bă şi de redu­cerea cere­rii, care determină com­pa­niile să-şi dimi­nueze preţurile în încer­ca­rea de a-şi păs­tra clienţii şi cota de pia­ţă. Preţurile pot scădea şi atunci când ma­teriile pri­me folosite în procesul de pro­ducţie cos­tă mai puţin. Efortu­rile de a iden­tifica ce fel de pre­siuni influ­en­ţea­ză în pre­zent inflaţia sunt compli­ca­te de prăbu­şi­rea cota­ţiilor pe­tro­lului, care s-a ief­tinit sub 50 de do­lari pe baril, de la 110 do­­lari în iunie, pe fondul supra-producţiei. 

„Este adevărat că deşi ca­pacitatea de pro­ducţie în industria ma­te­ri­ilor pri­me a crescut într-un ritm alert în ul­timii ani, stimulată în ma­re parte de cererea din China, in­flaţia se afla dinainte la un nivel sur­prin­ză­tor de scăzut“, a explicat Stephen King, eco­no­mist-şef la HSBC. Ana­liştii de la Gold­man Sachs esti­mea­ză că inflaţia din ţă­ri­le G7 va varia între 0% în Italia şi 1,7% în Canada. Ulti­ma dată când mem­­brii gru­pu­lui s-au confruntat cu o ast­fel de pro­ble­mă a fost în timpul „Marii Depresiuni“.

Aproape o treime din elementele care alcătuiesc „coşul“ zilnic standard de bunuri vândute în zona euro înregistrau scăderi de preţ în noiembrie. „Suntem încă departe de situaţia Japoniei, unde preţurile a 50%-60% din elementele coşului cu produse se aflau în deflaţie în perioadele 2000-2004 şi 2009-2012, însă este un indicator important dacă a fost menţionat de Banca Centrală Europeană în limbajul său la început negator privind evoluţia preţurilor“ a spus Pia Hutl, analist al think-tankului Bruegel.

Japonia, singura ţară din G7 cu inflaţie de peste 2%, s-a alăturat deja Marii Britanii şi SUA în folosirea quantitative easing-ului, o unealtă monetară neconvenţională care presupune tipărirea de bani pentru achiziţii de active cu scopul de a injecta lichiditate pe pieţe.

Pe de altă parte zona euro şi ţările G7 pot întâmpina dificultăţi chiar dacă reuşesc să evite deflaţia, deoarece un nivel scăzut al inflaţiei poate distruge recuperarea economică şi poate pune presiune pe economiile vulnerabile, în special pe cele cu datorii foarte mari care practic trebuie să plătească mai mult.

„Este un pericol real, cu atât mai mult cu cât este foarte greu să identificam deflaţia din timp, iar deflaţia în sine este un proces foarte costisitor.“, a spus Valentijn van Nieuwenhuijzen analist la ING.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.