Caută doar în titlu
Business Internaţional

Penuria de forţă de muncă după recesiuni record ar putea anunţa schimbări de durată şi perturbatoarepe piaţa locurilor de muncă. Urmează „o mare reevaluare a muncii“. O soluţie ar fi creşterea salariilor

♦ În Marea Britanie, penuria de personal în pub-uri, restaurante şi spaţii de cazare este pusă, printre altele, pe seama faptului că Brexitul a alungat forţa de muncă venită din statele mai sărace din Uniunea Europeană ♦ În SUA, investitorii, economiştii şi factorii de decizie au fost şocaţi luna trecută când au aflat că în aprilie numărul locurilor de muncă ocupate a crescut cu doar 266.000, faţă de milionul pe care-l arătau cele mai multe estimări.

Pandemia şi recesiunile istorice pe care le-a provocat au expus, ca orice criză, vulnerabilităţile eco­no­miilor. O penurie emergentă de forţă de muncă când în mod normal angajaţii care şi-au pierdut slujba ar trebui să profite de orice oportunitate de a munci arată o tendinţă de amploare de reevaluare a muncii de către oameni. Unii analişti cred că schimbările care vin vor fi de durată şi perturbatoare. Câţiva îndeamnă la creşterea salariilor.

La Londra, un celebru restaurant de lux, Le Gavroche, refuză să mai servească prânzuri pentru că nu face faţă cererii deoarece nu găseşte personal suficient. Un la fel de celebru lanţ de pub-uri britanic, Wetherspoons, al cărui patron pro-Brexit cere acum guvernului să înlesnească imigraţia dinspre UE, s-a lovit de acelaşi obstacol.

În Germania, printre hotelieri şi proprietari de restaurante se răspândeşte neliniştea pe măsură ce sezonul turistic se deschide, iar ei nu găsesc angajaţi. În Australia, unde pandemia a creat o puternică lipsă de forţă de muncă, autorităţile unuia din insoritele state au început să ofere bani cash oricui este dispus „să lucreze în Paradis“. Friguroasa Norvegie are probleme similare.

În SUA, cele mai recente date de pe piaţa muncii au arătat un ritm al angajărilor mult, mult mai slab decât cel anticipat, iar politi­cienii şi comentatorii economici se întreabă dacă nu cumva economia americană se împotmoleşte într-o penurie de forţă de muncă şi cât de gravă poate fi aceasta.

În Marea Britanie, penuria de personal în pub-uri, restaurante şi spaţii de cazare este pusă, printre altele, pe seama faptului că Brexitul a alungat forţa de muncă venită din statele mai sărace din Uniunea Europeană.

În restul Europei şi în alte părţi, pe lângă închiderea graniţelor şi măsurile de lockdown impuse pentru a stopa răspândirea pande­miei, învinovăţite sunt şi schemele prin care guvernele au subvenţionat parţial salariile angajaţilor, majorarea ajutoarelor de şomaj şi reticenţa oamenilor de a se întoarce la locuri de muncă în care nu s-au simţit confortabil niciodată, scrie The Guardian.

În SUA, investitorii, economiştii şi factorii de decizie au fost şocaţi luna trecută când au aflat că în aprilie numărul locurilor de muncă ocupate a crescut cu doar 266.000, faţă de milionul pe care-l arătau cele mai multe estimări, remarcă Financial Times. Un nou set de date urmează să fie publicat vineri, iar aşteptările sunt ca acesta să lămurească cât de rapid îşi revine piaţa muncii din cea mai mare economie a lumii şi cât de gravă este nepotrivirea dintre oferta şi cererea de muncă. Uimirea este cu atât mai mare cu cât este avut în vedere că numărul de posturi oferite pentru ocupare este la un nivel record.

Prognozele Bloomberg arată că în mai au fost create suplimentar 665.000 de locuri de muncă şi că rata şomajului a scăzut.

Printre posibilele explicaţii pentru revenirea lentă a angajărilor sunt îngrijorările angajaţilor privind infectarea cu COVID-19 şi faptul că oamenii sunt descurajaţi să îşi caute de muncă de beneficiile generoase oferite de guvern.

Peste 20 de state republicane au anunţat retragerea înainte de vreme a programelor de sprijin financiar pentru persoanele fără loc de muncă. Unii analişti spun că penuria de personal se va reduce pe măsură ce şomerii de acum rămân fără bani, iar campania de vaccinare progresează.

Însă un grup de politicieni bipartit din Congres ia în considerare stimulente precum bonusuri de angajare pentru salariaţi plătite de guvern şi extinderea creditelor fiscale pentru angajatori, scrie The Wall Street Journal. 

Washington Post a interpretat problemele de pe piaţa muncii ca „o mare reevaluare a muncii în America“ în condiţiile în care oamenii caută „să facă cu vieţile lor ceva diferit faţă de ce făceau înainte de pandemie“. Privind în această direcţie, ce se întâmplă acum poate deveni o schimbare de durată şi perturbatoare şi nu întru totul nedorită. În economiile vestice salariile mai mult au stagnat în ultimele două decenii, iar precaritatea a crescut. Acest lucru se datorează în parte transferului fabricilor industriale în ţări cu salarii mici precum China pentru a ţine jos preţurile cerute consumatorului. De asemenea, preţurile din retail, distribuţie, ospitalitate şi construcţii au fost ţinute la niveluri mici prin folosirea muncitorilor din economii mai sărace. Acestea în timp ce sindicatele şi-au pierdut din forţă, iar statele-providenţă au împins oamenii spre posturi slab plătite. În plus, dobânzile foarte mici introduse în urmă cu mai bine de zece ani au lărgit accesul la credit ieftin şi au făcut ipotecile mai uşor de plătit, reducând astfel presiunile pentru creşteri salariale. De aceea, pentru unele din problemele actuale, precum refuzul oamenilor de a reveni să muncească în baruri, restaurante şi hoteluri, o soluţie evidentă este creşterea salariilor, spune Larry Elliott, comentator la The Guardian.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.